Înapoi la întrebări
Întrebare și Răspuns

Răspuns celor care spun că actul de adorare este acceptat de la toată lumea, indiferent de credința sa

Fatwa # 310759Redacția tawhid.ro
Islam Q&ASursa
Sursă contextuală

Întrebare

Este adevărat că fiecare act de adorare este acceptat, indiferent de credința unei persoane?"

Răspuns

În primul rând:

Sensul aparent al acestei afirmații este că actul de adorare al unui necredincios este acceptat la fel ca cel al unui credincios, iar acest lucru este cu siguranță greșit, deoarece actul de adorare al necredinciosului nu este acceptat și nu este valabil din partea lui, iar el nu va fi răsplătit pentru acesta în Viața de Apoi, însă va beneficia de faptele bune în această lume, întrucât Allah îl va hrăni în schimbul săvârșirii lor.

Allah, Preaînălțatul, spune (interpretarea sensului):

„Și vom privi la faptele pe care le-au făcut și le vom face asemenea prafului împrăștiat”
[al-Furqaan 25:23]

„Pilda celor care nu cred în Domnul lor este că faptele lor sunt asemenea cenușii peste care vântul suflă cu putere într-o zi furtunoasă; ei nu sunt în stare să păstreze nimic din ceea ce au dobândit. Aceasta este rătăcirea extremă”

[Ibraaheem 14:18]

„Însă faptele celor care nu au crezut sunt asemenea unei năluciri într-un ținut șes, pe care cel însetat o socotește apă, până când, atunci când ajunge la ea, nu găsește nimic, însă Îl găsește pe Allah înaintea sa, iar El îi va plăti pe deplin ceea ce i se cuvine; iar Allah este grabnic la socoteală”

[an-Noor 24:39]

„Și ți s-a revelat ție și celor de dinaintea ta: «Dacă Îi asociezi lui Allah [pe cineva sau ceva], fapta ta va deveni negreșit zadarnică și vei fi negreșit printre pierzători»”

[az-Zumar 39:65]

„Iar acela dintre voi care se întoarce de la religia sa [la necredință] și moare necredincios — pentru aceia faptele lor au devenit zadarnice în această lume și în Viața de Apoi, iar aceia sunt tovarășii Focului și vor rămâne veșnic în el”

[al-Baqarah 2:217]

„Iar aceluia care tăgăduiește credința, fapta lui i-a devenit zadarnică, iar în Viața de Apoi va fi printre pierzători”

[al-Maa’idah 5:5]

„Într-adevăr, celor care nu cred și mor necredincioși nu li se va accepta de la niciunul dintre ei nici măcar întreaga capacitate a pământului în aur, chiar dacă ar voi să se răscumpere cu acesta. Pentru aceia va fi o pedeapsă dureroasă și ei nu vor avea ajutători”

[Aal ‘Imraan 3:91].

Există multe versete asemănătoare.

Muslim (214) a relatat că ‘Aa’ishah a spus: Am zis: O, Mesager al lui Allah, în timpul Jaahiliyyah, Ibn Jud’aan obișnuia să mențină legăturile de rudenie și să-i hrănească pe cei săraci. Îi va fi aceasta de vreun folos? El a spus: „Nu îi va fi de folos, deoarece nu a spus într-o zi: «Doamne, iartă-mi păcatele în Ziua Judecății»”.

Și Muslim (2808) a relatat că Anas ibn Maalik a spus: Mesagerul lui Allah (Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace) a spus: „Allah nu-l nedreptățește pe credincios în ceea ce privește faptele sale bune. El îl binecuvântează datorită lor în această lume și îl va răsplăti pentru ele în Viața de Apoi. Cât despre necredincios, el este hrănit datorită faptelor bune pe care le săvârșește de dragul lui Allah în această lume, apoi, când trece în Viața de Apoi, nu-i vor mai rămâne fapte bune pentru care să fie răsplătit.”.

An-Nawawi (Allah să aibă milă de el) a spus în Sharh Muslim (17/150):

Învățații sunt unanim de acord că pentru necredinciosul care moare în necredință nu va exista răsplată în Viața de Apoi și că nu va fi răsplătit în Viața de Apoi pentru nimic din ceea ce a făcut în această lume căutând apropierea de Allah, Preaînălțatul.

Acest hadith afirmă clar că necredinciosul va fi hrănit în această lume datorită faptelor bune pe care le săvârșește, adică faptelor prin care caută apropierea de Allah, Preaînălțatul; este vorba despre fapte a căror validitate nu depinde de intenție, precum menținerea legăturilor de rudenie, oferirea de caritate, eliberarea sclavilor, ospitalitatea, ajutorarea celorlalți și altele asemenea.

Cât despre credincios, răsplata faptelor sale bune este păstrată pentru el în Viața de Apoi și el este, de asemenea, răsplătit pentru ele în această lume, deoarece nimic nu împiedică răsplătirea lui pentru faptele sale bune atât în această lume, cât și în Viața de Apoi. Acest lucru este menționat în textele religioase și este obligatoriu să credem în el.

Dacă un necredincios săvârșește astfel de fapte bune, apoi devine musulman, el va fi răsplătit pentru acele fapte în Viața de Apoi, potrivit opiniei corecte. Citat încheiat.

Ibn Katheer a spus în comentariul său asupra primului verset citat mai sus (3/106):

Cuvintele lui Allah: „Și vom privi la faptele pe care le-au făcut și le vom face asemenea prafului împrăștiat” [al-Furqaan 25:23] se referă la Ziua Învierii, când Allah îi va trage la socoteală pe toți oamenii pentru ceea ce au făcut, bun sau rău. Aici El ne spune că faptele pe care acești politeiști le-au săvârșit, gândind că îi vor salva, nu le vor fi de niciun folos, deoarece nu au îndeplinit condițiile prescrise: fie săvârșirea faptelor cu sinceritate numai pentru Allah, fie urmarea legilor prescrise de Allah.

Orice faptă care nu este făcută cu sinceritate numai de dragul lui Allah și în conformitate cu legile pe care El le-a prescris și cu care este mulțumit este nevalidă.

Faptele necredincioșilor pot să nu îndeplinească niciuna dintre aceste două condiții sau pot să nu le îndeplinească pe amândouă, caz în care este și mai puțin probabil să fie acceptate. De aceea Allah, Preaînălțatul, spune: „Și vom privi la faptele pe care le-au făcut și le vom face asemenea prafului împrăștiat” [al-Furqaan 25:23]. Citat încheiat.

Shaykh al-Ameen ash-Shinqeeti (Allah să aibă milă de el) a spus: Unii dintre necredincioși își cinstesc părinții, mențin legăturile cu rudele lor, își cinstesc oaspeții, îi ajută pe cei asupriți și îi ajută pe cei aflați în dificultate, făcând toate acestea de dragul lui Allah. Acestea sunt fapte bune valide, conforme cu învățăturile Islamului, iar cel care le săvârșește poate fi sincer față de Allah atunci când le săvârșește, însă ele nu îi vor fi de folos înaintea lui Allah în Ziua Învierii, deoarece Allah spune (interpretarea sensului):

„Și vom privi la faptele pe care le-au făcut și le vom face asemenea prafului împrăștiat”

[al-Furqaan 25:23]

„Aceia nu vor avea în Viața de Apoi decât Focul. Zadarnic este ceea ce au făcut acolo, iar faptele lor sunt deșarte”

[Hood 11:16]

„…faptele lor sunt asemenea unei năluciri…”

[an-Noor 24:39]

„…asemenea cenușii…”

[Ibraaheem 14:18].

Există multe versete asemănătoare.

Este dovedit de la Profet (Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace) că, în ceea ce privește faptele necredinciosului drept — precum cinstirea părinților, ajutorarea celui aflat în dificultate, cinstirea oaspetelui, ajutorarea celui căruia i s-a făcut o nedreptate și menținerea legăturilor de rudenie, săvârșite în căutarea mulțumirii lui Allah — dacă un necredincios săvârșește astfel de fapte drepte, Allah îl va răsplăti în această lume, dându-i câștiguri lumești precum averea și oferindu-i hrană, băutură și sănătate bună, însă acestea nu îi vor aduce nicio răsplată la Allah în Viața de Apoi.

Acest lucru este dovedit în hadithul Profetului (Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace), relatat de Anas și consemnat de Muslim în Saheeh-ul său, de la Anas, de la Profet (Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace): Allah îl hrănește pe necredincios în schimbul faptelor sale drepte în această lume și îl răsplătește în această lume, însă, când vine vorba despre Viața de Apoi, el nu va avea nicio faptă bună pentru care să fie răsplătit. Cât despre musulman, Allah îl va răsplăti pentru faptele sale bune în această lume și va păstra pentru el răsplata în Viața de Apoi.

Printre versetele coranice care indică faptul că necredincioșii beneficiază de faptele lor bune în această lume se numără următoarele:

„Acela care dorește recolta Vieții de Apoi, Noi îi vom spori recolta. Iar aceluia care dorește recolta acestei lumi îi vom da din ea, însă în Viața de Apoi nu va avea nicio parte”

[ash-Shoora 42:20].

Citat încheiat din al-‘Adhb al-Muneer (5/570).

A se vedea, de asemenea, răspunsul la întrebarea nr. 13350.

În al doilea rând:

Rugăciunea necredinciosului poate fi ascultată, mai ales dacă se află într-o stare de dificultate sau i se face o nedreptate.

Allah, Preaînălțatul, spune (interpretarea sensului):

„Iar atunci când se urcă pe o corabie, Îl cheamă pe Allah, fiind sinceri față de El în religie. Însă atunci când El îi salvează și îi aduce pe uscat, iată că ei Îi asociază [alții]”

[al-‘Ankaboot 29:65]

„Spune: «Cine vă salvează din întunecimile uscatului și ale mării, când Îl chemați implorându-L [cu glas tare] și în taină: «Dacă ne va salva din aceasta, vom fi negreșit dintre cei recunoscători»?»

Spune: «Allah vă salvează de aceasta și de orice necaz, apoi voi Îi asociați [alții]»”

[al-An‘aam 6:63-64].

Ahmad (12549) a relatat că Anas ibn Maalik a spus: Mesagerul lui Allah (Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace) a spus: „Temeți-vă de rugăciunea celui căruia i s-a făcut o nedreptate, chiar dacă este necredincios, căci nu există nicio barieră între ea și Allah.”

Clasificat drept hasan de al-Albaani în as-Silsilah as-Saheehah, nr. 767.

Credința nu este legată de statutul social sau intelectual al unei persoane, așa cum pretind unii dintre cei care răspândesc aceste idei rătăcite. Mai degrabă, ea este o chestiune serioasă, pe care omul trebuie să o afirme în inimă, căutând apropierea de Allah, Preaînălțatul, indiferent de circumstanțele sale de mediu, fizice sau sociale.

Mai mult, faptele bune pot deveni nevalide și pot fi respinse din diverse motive, inclusiv pentru că nu sunt conforme cu Sunnah sau pentru că sunt săvârșite pentru a se făli, așadar cum poate spune cineva că faptele vor fi acceptate de la toată lumea?!

Fie ca Allah să ne protejeze de relele încercărilor, atât aparente, cât și ascunse.

Și Allah știe cel mai bine.

Distribuie
Informații editoriale
Sinteză documentată — responsabil editorial: Echipa editorială Tawhid.ro
Sursă documentată:
Statutul sursei: Sursă contextualăDrepturile asupra contribuției editoriale originale Tawhid.ro sunt rezervate; sursele citate își păstrează propriile drepturi.

Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).

Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.