Povestea lui Moosa (pacea fie asupra lui) cu al-Khadr

Dacă vrei să cunoști povestea lui Moosa cu al-Khadr (pacea fie asupra amândurora), atunci trebuie să citești versetele din Soorat al-Kahf care relatează această poveste, precum și hadeeth-ul lung relatat de Imam al-Bukhaari (nr. 3401) și Imam Muslim (nr. 2380), pe care savanții l-au comentat și explicat în detaliu. 

Pentru a prezenta povestea simplu și pentru a face mai ușoară discutarea și explicarea incidentelor sale și a ceea ce învățăm din ele, vom cita aceste versete din Soorat al-Kahf puțin câte puțin, apoi vom urma fiecare porțiune cu partea similară din hadeeth-ul lui Ubayy ibn Ka‘b (Allah să fie mulțumit de el), în care povestea este relatată de asemenea în întregime. Apoi vom explica unele dintre sensurile acestei porțiuni împreună cu tafseer (comentariul) lui al-Haafiz Ibn Katheer și al-‘Allaamah as-Sa‘di (Allah să aibă milă de amândoi). 

Povestea începe când Moosa (pacea fie asupra lui) s-a adresat Copiilor lui Israel, iar unul dintre ei l-a întrebat cine era cel mai cunoscător dintre oameni. Moosa (pacea fie asupra lui) a crezut – deoarece era un Mesager al Domnului lumilor – că era cel mai cunoscător dintre toți oamenii de pe pământ, așa că a răspuns la această întrebare spunând: „Eu sunt.” Dar ar fi fost mai bine pentru el (pacea fie asupra lui) să spună: „Allah știe cel mai bine”, deoarece cunoașterea Mesagerilor și Profeților nu poate cuprinde toate lucrurile; cuprinderea întregii cunoașteri este una dintre însușirile lui Allah singur, slăvit și înălțat fie El, care nu are asociat. Așadar, Allah, slăvit și înălțat fie El, a vrut să-i arate lui Moosa (pacea fie asupra lui) că exista unul dintre robii Săi care era mai cunoscător decât el. Prin urmare, El i-a poruncit să călătorească într-un anumit loc, unde îl va întâlni pe acel rob cunoscător al Său.

S-a relatat de la Ubayy ibn Ka‘b (Allah să fie mulțumit de el) că l-a auzit pe Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra lui) spunând:

„Moosa s-a ridicat pentru a li se adresa Copiilor lui Israel și a fost întrebat: Care dintre oameni este cel mai cunoscător? El a spus: Eu sunt. Allah l-a mustrat deoarece nu a atribuit cunoașterea Lui. Așadar, Allah i-a revelat: «Există un rob al Meu la confluența celor două mări care este mai cunoscător decât tine.» 

Așadar, Moosa (pacea fie asupra lui) a hotărât să meargă la confluența celor două mări, pentru a-l întâlni pe acest rob al lui Allah care era mai cunoscător decât Moosa (pacea fie asupra lui). Există multe opinii cu privire la locul „confluenței celor două mări”, dar nu există nicio dovadă sigură care să susțină vreuna dintre ele. 

Allah, slăvit și înălțat fie El, spune (interpretarea sensului):

„Și (adu-ți aminte) când Moosa (Moise) i-a spus tânărului său slujitor: «Nu voi înceta (să călătoresc) până ce nu voi ajunge la confluența celor două mări sau (până ce) nu voi petrece ani și ani călătorind.»”

[al-Kahf 18:60]. 

Al-‘Allaamah as-Sa‘di (Allah să aibă milă de el) a spus: 

Aici Allah, Preaînaltul, ne vorbește despre Profetul Său Moosa (pacea fie asupra lui) și despre dorința sa arzătoare de a face bine și de a căuta cunoașterea. El i-a spus băiatului său slujitor – care rămânea cu el acasă și când călătorea și al cărui nume era Yoosha‘ ibn Noon, iar Allah l-a făcut Profet după aceea –: „Nu voi înceta (să călătoresc) până ce nu voi ajunge la confluența celor două mări”, adică voi continua să călătoresc, chiar dacă aceasta îmi va fi lungă și dificilă, până ce voi ajunge la confluența celor două mări; acesta este locul în care mi s-a revelat: Acolo vei găsi unul dintre robii cunoscători ai lui Allah, care are o cunoaștere pe care tu nu o ai. 

„sau (până ce) nu voi petrece ani și ani călătorind”, adică sau până ce voi parcurge o distanță mare. Sensul este că dorul și dorința l-au făcut pe Moosa să spună aceste cuvinte băiatului său slujitor. Aceasta a fost hotărârea sa, de aceea și-a urmat planul. Sfârșitul citatului. 

Tayseer al-Kareem ar-Rahmaan, p. 481 

Allah i-a revelat lui Moosa un semn prin care urma să recunoască locul unde se afla acel rob. 

În hadeeth-ul lui Ubayy ibn Ka‘b se spune:

„Moosa a spus: «O, Doamne, cum îl pot găsi?» El a spus: «Ia cu tine un pește și pune-l într-un coș; apoi, acolo unde pierzi peștele, el va fi acolo.» Așa că a luat un pește și l-a pus într-un coș, apoi a pornit, iar tânărul său slujitor Yoosha‘ ibn Noon a pornit împreună cu el. Când au ajuns la stâncă, s-au întins și au dormit, iar peștele s-a mișcat în coș, apoi a scăpat din el și a căzut în mare, «și și-a croit drum prin mare ca printr-un tunel» [al-Kahf 18:61]…” 

Potrivit unei alte relatări narate de al-Bukhaari, „la baza stâncii era un izvor numit al-Hayaat (viața); nimic nu era atins de apa sa fără să prindă viață. Peștele a fost atins de apa acelui izvor, așa că a început să se miște și a scăpat din coș în mare. 

Cu privire la aceasta, Allah, slăvit și înălțat fie El, a spus: „Dar când au ajuns la confluența celor două mări, și-au uitat peștele, iar acesta și-a croit drum prin mare ca printr-un tunel” [al-Kahf 18:60]. 

Al-Haafiz Ibn Katheer (Allah să aibă milă de el) a spus: 

„și și-a croit drum prin mare ca printr-un tunel” înseamnă: ca un tunel subteran. 

Ibn Jurayj a spus: Ibn ‘Abbaas a spus: Urmele sale au devenit asemenea stâncii. 

Al-‘Awfi a relatat de la Ibn ‘Abbaas: Peștele nu a atins nicio parte a mării fără ca aceasta să se usuce până a devenit stâncă. Sfârșitul citatului. 

Tafseer al-Qur’an al-‘Azeem, 5/174 

După aceea, Allah, slăvit și înălțat fie El, a spus (interpretarea sensului): 

„Iar când au trecut mai departe (dincolo de locul stabilit), Moosa (Moise) i-a spus tânărului său slujitor: «Adu-ne mâncarea de dimineață; cu adevărat, am suferit multă oboseală în această călătorie a noastră.»

El a spus: «Îți amintești când ne-am adăpostit lângă stâncă? Eu am uitat peștele și nimeni altcineva în afară de Shaytaan (Satan) nu m-a făcut să uit să-mi amintesc de el. Și-a croit drum în mare într-un mod ciudat!»

(Moosa (Moise)) a spus: «Acesta este ceea ce căutam.» Așa că s-au întors, urmărindu-și pașii”

[al-Kahf 18:62-63]. 

Al-‘Allaamah as-Sa‘di (Allah să aibă milă de el) a spus: 

„Acesta este ceea ce căutam”, adică ceea ce căutau

„Așa că s-au întors, urmărindu-și pașii”, adică s-au întors, urmărindu-și pașii, la locul unde uitaseră peștele. 

Tayseer al-Kareem ar-Rahmaan, p. 481 

În hadeeth-ul lui Ubayy ibn Ka‘b (Allah să fie mulțumit de el) se spune: 

„Când s-a trezit, tovarășul său a uitat să-i spună despre pește, așa că și-au continuat drumul pentru restul acelei zile și în noaptea următoare. În dimineața următoare, Moosa i-a spus băiatului său slujitor: «Adu-ne mâncarea de dimineață; cu adevărat, am suferit multă oboseală în această călătorie a noastră.» Moosa nu a simțit nicio oboseală până când nu au trecut de locul în care Allah îi poruncise să caute. Băiatul său slujitor i-a spus: «Îți amintești când ne-am adăpostit lângă stâncă? Eu am uitat peștele și nimeni altcineva în afară de Shaytaan (Satan) nu m-a făcut să uit să-mi amintesc de el. Și-a croit drum în mare într-un mod ciudat!» Pentru pește era un tunel, iar pentru Moosa și băiatul său slujitor era ceva ciudat. Apoi Moosa a spus: «Acesta este ceea ce căutam.» Așa că s-au întors, urmărindu-și pașii.” S-au întors, urmărindu-și pașii, până au ajuns la stâncă. 

Al-‘Allaamah as-Sa‘di (Allah să aibă milă de el) a spus: 

Acesta a fost unul dintre semne. Exegeții au spus: Acel pește era ceva ce luaseră ca provizie pentru călătorie, dar când au ajuns în acel loc, a fost atins de o parte din apa mării și, cu îngăduința lui Allah, a alunecat în mare și s-a alăturat celorlalte creaturi ca o ființă vie. Sfârșitul citatului. 

Tayseer al-Kareem ar-Rahmaan, p. 481 

Acolo Moosa l-a întâlnit pe al-Khadr și între ei a avut loc o conversație, în care Moosa i-a cerut lui al-Khadr să-l însoțească pentru a învăța de la el; aceasta a fost o mare umilință din partea lui (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra lui). 

Allah, slăvit și înălțat fie El, spune (interpretarea sensului):

„Apoi au găsit unul dintre robii Noștri, căruia îi dăruiserăm milă de la Noi și căruia îi dădusem cunoaștere de la Noi.

Moosa (Moise) i-a spus lui (Khadr): «Pot să te urmez pentru ca tu să mă înveți ceva din cunoașterea (călăuzirea și calea adevărată) care ți-a fost predată (de Allah)?»

El (Khadr) a spus: «Cu adevărat! Nu vei putea avea răbdare cu mine!

«Și cum ai putea avea răbdare cu un lucru pe care nu-l cunoști?»

Moosa (Moise) a spus: «Dacă Allah voiește, mă vei găsi răbdător și nu te voi nesocoti în nimic.»

El (Khadr) a spus: «Atunci, dacă mă urmezi, nu mă întreba despre nimic până ce eu însumi nu-ți voi menționa acel lucru.»”

[al-Kahf 18:65-70]. 

Al-Khadr era unul dintre fiii lui Adam (adică om), dar, după cum a spus al-Haafiz Ibn Hajar, au existat opinii diferite cu privire la numele său, la numele tatălui său și la genealogia sa; dacă era Profet; și cât timp a trăit. Sfârșitul citatului din Fath al-Baari, 6/433 

În hadeeth-ul lui Ubayy ibn Ka‘b (Allah să fie mulțumit de el) se spune: 

„Acolo au văzut un bărbat acoperit cu o haină. Moosa l-a salutat cu salaam, iar al-Khadr a spus: «Cum ar putea exista pace (salaam) în țara ta?» (Moosa) a spus: «Eu sunt Moosa.» Al-Khadr a spus: «Moosa al Copiilor lui Israel?» El a spus: «Da. Pot să te urmez pentru ca tu să mă înveți ceva din cunoașterea (călăuzirea și calea adevărată) care ți-a fost predată (de Allah)?» El a spus: «Cu adevărat! Nu vei putea avea răbdare cu mine, o, Moosa! Eu am o parte din cunoașterea lui Allah pe care Allah mi-a dat-o și pe care tu nu o cunoști, iar tu ai o parte din cunoașterea lui Allah pe care Allah ți-a dat-o și pe care eu nu o cunosc.» Moosa a spus: «Dacă Allah voiește, mă vei găsi răbdător și nu te voi nesocoti în nimic.» Al-Khadr i-a spus: «Atunci, dacă mă urmezi, nu mă întreba despre nimic până ce eu însumi nu-ți voi menționa acel lucru.» 

Călătoria stranie și minunată a început în acel moment, iar Allah, slăvit și înălțat fie El, ne vorbește despre ceea ce s-a întâmplat în timpul ei: trei incidente derutante, cu privire la care Moosa (pacea fie asupra lui) nu și-a putut ascunde uimirea și nu a putut respecta promisiunea pe care i-o făcuse lui al-Khadr, că nu-l va întreba despre nimic din ceea ce se întâmpla în timpul însoțirii sale. 

Allah, slăvit și înălțat fie El, spune (interpretarea sensului):

„Așa că amândoi au pornit mai departe până când, când s-au urcat în corabie, el (Khidr) a găurit-o. Moosa (Moise) a spus: «Ai găurit-o pentru a-i îneca pe oamenii ei? Cu adevărat, ai făcut un lucru „Imra” (un Munkar – lucru rău, nelegiuit, înspăimântător).»”

[al-Kahf 18:71]. 

În hadeeth se spune: 

„Apoi au pornit mergând de-a lungul țărmului mării. Au trecut pe lângă o corabie și au vorbit cu echipajul despre a-i lua ca pasageri. Aceștia l-au recunoscut pe al-Khadr și i-au primit la bord fără cost. Când s-au urcat în corabie, deodată al-Khadr a scos una dintre scândurile corăbiei cu un tesla. Moosa i-a spus: «Acești oameni ne-au primit la bord fără cost, iar acum le-ai găurit corabia în mod deliberat pentru a-i îneca pe oamenii ei! Ai făcut un lucru înspăimântător!» Al-Khadr a spus: «Nu ți-am spus că nu vei putea avea răbdare cu mine?» Moosa a spus: «Nu mă trage la răspundere pentru ceea ce am uitat și nu fi aspru cu mine din cauza a ceea ce am făcut.»” 

Iar Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra lui) a spus: „Prima dată a fost pentru că Moosa a uitat.” 

El a spus: „O vrabie a venit, s-a așezat pe marginea bărcii și și-a înmuiat ciocul în mare. Al-Khadr i-a spus lui (Moosa): «Cunoașterea mea și cunoașterea ta, în comparație cu cunoașterea lui Allah, nu sunt mai mult decât apa luată din mare de ciocul acestei vrăbii.»” 

Apoi a urmat al doilea incident: 

Allah, slăvit și înălțat fie El, spune (interpretarea sensului):

„Apoi amândoi au pornit mai departe până când au întâlnit un băiat; el (Khadr) l-a ucis. Moosa (Moise) a spus: «Ai ucis un suflet nevinovat care nu ucisese pe nimeni? Cu adevărat, ai făcut un lucru „Nukra” (un mare Munkar – lucru interzis, rău, înspăimântător)!

(Khidr) a spus: «Nu ți-am spus că nu poți avea răbdare cu mine?»

(Moosa (Moise)) a spus: «Dacă te mai întreb despre ceva după aceasta, nu mă mai ține în tovărășia ta; ai primit o scuză din partea mea.»”

[al-Kahf 18:74-76]. 

În hadeeth-ul lui Ubayy ibn Ka‘b se spune: 

„Apoi au coborât din corabie și, în timp ce mergeau pe țărm, al-Khadr a văzut un băiat care se juca împreună cu alți băieți. Al-Khadr l-a prins pe băiat de cap, i l-a tăiat și l-a ucis. Moosa i-a spus: «Ai ucis un suflet nevinovat care nu ucisese pe nimeni? Cu adevărat, ai făcut un lucru „Nukra” (un mare Munkar – lucru interzis, rău, înspăimântător)!» Al-Khadr i-a spus: «Nu ți-am spus că nu poți avea răbdare cu mine?» El i-a spus: «Aceasta este mai rău decât prima dată!» Moosa a spus: «Dacă te mai întreb despre ceva după aceasta, nu mă mai ține în tovărășia ta; ai primit o scuză din partea mea.»” 

Apoi a urmat al treilea incident:

Allah, slăvit și înălțat fie El, spune (interpretarea sensului): 

„Apoi amândoi au pornit mai departe până când, când au ajuns la oamenii unui oraș, le-au cerut mâncare, dar aceștia au refuzat să-i găzduiască. Apoi au găsit acolo un zid care era pe punctul de a se prăbuși, iar el (Khidr) l-a îndreptat. (Moosa (Moise)) a spus: «Dacă ai fi vrut, cu siguranță ai fi putut lua o plată pentru aceasta!»

(Khidr) a spus: «Aceasta este despărțirea dintre mine și tine; îți voi spune interpretarea acelor lucruri cu privire la care nu ai putut avea răbdare»”

[al-Kahf 18:77-78]. 

În hadeeth-ul lui Ubayy ibn Ka‘b se spune: 

„Și-au continuat drumul până au ajuns la oamenii unui oraș și le-au cerut mâncare, dar aceștia au refuzat să le ofere ospitalitate. În acel oraș au găsit un zid care era înclinat și pe punctul de a se prăbuși. Al-Khadr l-a îndreptat cu propriile mâini, iar Moosa i-a spus: «Aceștia sunt oameni la care am venit, dar nu ne-au hrănit și nu ne-au oferit ospitalitate. Dacă ai fi vrut, ai fi putut lua o plată pentru aceasta.» Al-Khadr a spus: «Aceasta este despărțirea dintre mine și tine.»” 

Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra lui) a spus: „Ce bine ar fi fost dacă Moosa ar fi avut răbdare, pentru ca Allah să ne fi spus mai multe despre povestea lor.” 

În ceea ce privește explicarea motivelor acțiunilor lui al-Khadr (pacea fie asupra lui) în acele situații stranii, al-Khadr i le-a explicat lui Moosa. Qur’an-ul ne vorbește despre aceasta în detaliu la sfârșitul poveștii din Soorat al-Kahf:

„«În ceea ce privește corabia, ea aparținea unor Masakeen (săraci) care munceau pe mare. Așa că am vrut să-i produc o avarie, deoarece după ei era un rege care lua cu forța fiecare corabie.

«Iar în ceea ce privește băiatul, părinții lui erau credincioși și ne-am temut că îi va asupri prin răzvrătire și necredință.

«Așadar, am intenționat ca Domnul lor să le dea în schimb unul mai bun în neprihănire și mai apropiat de milă.

«Iar în ceea ce privește zidul, el aparținea celor doi băieți orfani din oraș; iar sub el se afla o comoară care le aparținea; tatăl lor era un om drept, iar Domnul tău a voit ca ei să ajungă la vârsta puterii depline și să-și scoată comoara, ca milă de la Domnul tău. Și nu am făcut aceasta după voia mea. Aceasta este interpretarea acelor lucruri cu privire la care nu ai putut avea răbdare.»”

[al-Kahf 18:79-82]. 

Oricine dorește să afle mai multe despre detaliile acestei povești și despre ceea ce învățăm din ea poate consulta cărțile de tafseer (exegeză coranică) și poate citi comentariul asupra Soorat al-Kahf.

Vezi de asemenea: Fath al-Baari de al-Haafiz Ibn Hajar (8/410 și urm.). 

Iar Allah știe cel mai bine.