Poate o soție să stipuleze condiții pentru a refuza intimitatea după căsătorie în Islam?

Perspectiva islamică asupra intimității conjugale

Nu îi este permis unui musulman să își interzică ceva ce Allah i-a permis. Allah spune (interpretarea sensului):

{O, voi cei care credeți! Nu faceți nepermise lucrurile bune pe care Allah vi le-a făcut permise și nu încălcați limitele. Cu adevărat, Allah nu-i iubește pe cei care încalcă limitele.} [Al-Ma’idah 5:87]

Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Nu există monahism în Islam.” Acest lucru a fost citat de Al-Albani în Silsilat Al-Ahadith As-Sahihah, 4/387)

A considera intimitatea dintre soți ceva nepotrivit și negativ este o opinie ciudată. Cum ar putea fi astfel când Allah le-a permis-o robilor Săi, iar cei mai buni dintre oameni s-au bucurat de ea, și anume Profeții și Mesagerii? Allah spune (interpretarea sensului):

{Și Noi am trimis înaintea ta (o, Muhammad) Mesageri și le-am dat soții și urmași.} [Al-Ra`d 13:38]

Mai mult, dacă oamenii ar adopta această opinie ciudată, cum ar continua omenirea să existe pe pământ? Cum s-ar putea Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) mândri înaintea celorlalți Profeți în Ziua Învierii datorită faptului că națiunea sa este cea mai numeroasă? Din acest motiv, Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) ne-a încurajat să ne căsătorim cu femei care nasc mulți copii.

Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Căsătoriți-vă cu cea iubitoare și fertilă, căci mă voi mândri cu numărul vostru mare.” (Relatat de Abu Dawud, 2050)

Condiții nevalide în căsătorie

Dacă o femeie sau tutorele ei stipulează că (soțul) nu trebuie să aibă deloc relații sexuale cu ea sau că poate avea relații sexuale cu ea o singură dată, această condiție este nevalidă, deoarece contravine scopurilor căsătoriei. Scopurile căsătoriei sunt intimitatea, păstrarea castității și nașterea copiilor.

Trebuie considerată căsătoria validă, anulându-se această condiție nevalidă? Sau este căsătoria nevalidă de la început? Juriștii au opinii diferite.

Malikiții și Shafi`iții consideră că contractul de căsătorie este nevalid în acest caz, în timp ce Hanafii și Hanbaliții consideră că contractul de căsătorie trebuie considerat valid, dar condiția trebuie anulată.

În Mughni Al-Muhtaj (4/377), care este o carte Shafi``i, se spune: Dacă o condiție contravine scopului căsătoriei, cum ar fi stipularea că soțul nu trebuie să aibă deloc relații sexuale cu ea, sau că trebuie să aibă relații sexuale cu ea doar o dată pe an, doar noaptea sau doar ziua, sau că trebuie să divorțeze de ea chiar dacă aceasta se întâmplă după ce a avut relații sexuale cu ea, atunci căsătoria este nevalidă deoarece aceasta contravine scopului contractului de căsătorie, făcându-l nevalid. (Sfârșitul citatului)

Ibn Qudamah (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus în Al-Mughni (7/72), care este o carte Hanbali: Ceea ce invalidează condiția, deși contractul de căsătorie rămâne valid, este, de exemplu, să stipuleze că ea nu trebuie să primească Mahr (dota), sau ca ea să stipuleze că el nu trebuie să aibă relații sexuale cu ea ori că trebuie să practice retragerea (`Azl). Acestea sunt condiții nevalide în sine, deoarece contravin scopului căsătoriei. Însă contractul de căsătorie în sine rămâne valid.

Dacă ea stipulează că el nu trebuie să aibă relații sexuale cu ea, este posibil ca acel contract să fie nevalid, deoarece aceasta este o condiție care contravine scopului căsătoriei. Aceasta este opinia lui Ash-Shafi`i. (Sfârșitul citatului) (A se vedea și: Hashiyat Ibn `Abidin, 3/131; Fatawa `Alish Al-Maliki, 1/333; Hashiyat Al-Dusuqi, 2/237)

Pe baza acestui fapt, nu vă este permis să acceptați această condiție și nu îi este permis femeii să o stipuleze, deoarece este o condiție nevalidă care contravine scopului căsătoriei. Ceea ce trebuie să facă ea este să se căiască înaintea lui Allah și să se ferească să vorbească despre Allah fără cunoaștere.

Reglementări privind logodnicele și comunicarea

De asemenea, trebuie menționat că logodnicul este un străin (non-Mahram) pentru logodnica sa, astfel că nu îi este permis să vorbească cu ea decât atunci când există o nevoie. Ea este ca orice altă femeie non-Mahram.

Iar Allah știe cel mai bine.