Poate Allah să fie descris ca făcând comploturi etc.

Atributele lui Allah sunt toate atribute ale perfecțiunii, indicând cele mai bune și mai perfecte sensuri. Allah spune (interpretarea sensului): 

„și ale lui Allah sunt descrierile cele mai înalte. Iar El este Atotputernicul, Înțeleptul”

[al-Nahl 16:60] 

„A Lui este descrierea cea mai înaltă (adică nimeni nu are dreptul să fie adorat în afară de El și nimic nu este comparabil cu El) în ceruri și pe pământ. Iar El este Atotputernicul, Înțeleptul”

[al-Room 30:27]

Al-Sa’di a spus în Tafseer-ul său (comentariul său) – p. 718, 1065: 

Descrierea cea mai înaltă înseamnă cele mai perfecte atribute. 

Atributele sunt de trei tipuri: 

1 – Atribute ale perfecțiunii – în care nu există absolut nicio lipsă. Aceste atribute I se aplică lui Allah în termeni absoluți și nu sunt limitate sau restricționate în niciun fel. Printre exemple se numără cunoașterea, puterea, auzul, vederea, îndurarea Sa etc. 

2 – Atribute care implică imperfecțiune și lipsuri. Acestea nu Îi pot fi atribuite niciodată lui Allah, precum somnul, neputința, săvârșirea răului sau asuprirea, trădarea etc. 

3 – Atribute care pot fi perfecte sau imperfecte, în funcție de context. Acestea nu Îi pot fi atribuite lui Allah în termeni absoluți și nici nu pot fi negate în cazul lui Allah în termeni absoluți. Dacă contextul implică perfecțiunea, acestea Îi pot fi atribuite lui Allah; dacă implică imperfecțiunea, atunci nu Îi pot fi atribuite lui Allah. Printre exemple se numără complotarea, înșelarea și batjocura. 

Complotarea împotriva dușmanului, trădarea lui și batjocorirea lui sunt atribute ale perfecțiunii, deoarece indică o cunoaștere, putere și forță complete și așa mai departe. 

Însă complotarea împotriva credincioșilor sinceri este un atribut al imperfecțiunii. 

Prin urmare, aceste caracteristici nu Îi sunt atribuite lui Allah în termeni absoluți, ci sunt menționate într-un asemenea context încât să indice că acestea sunt atribute ale perfecțiunii.

Allah spune (interpretarea sensului): 

„Cu adevărat, fățarnicii caută să-L înșele pe Allah, însă El îi înșală”
[al-Nisa’ 4:142]

Aceasta este înșelarea fățarnicilor. 

Și El spune (interpretarea sensului): 

„Și adu-ți aminte când necredincioșii au complotat împotriva ta (o, Muhammad), pentru a te întemnița sau a te ucide ori a te alunga (din casa ta, adică din Makkah); ei complotau, iar Allah complota și El; iar Allah este Cel mai bun dintre cei care complotează”

[al-Anfaal 8:30]

Acesta este un complot împotriva dușmanilor lui Allah, care complotau împotriva Mesagerului lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa). 

Allah spune despre fățarnici (interpretarea sensului):

„Iar când îi întâlnesc pe cei care cred, ei spun: «Noi credem», dar când rămân singuri cu Shayaateen-ai lor (diavolii — politeiștii, fățarnicii), ei spun: «Cu adevărat, noi suntem cu voi; noi doar ne-am bătut joc.»

Allah își bate joc de ei și le sporește nelegiuirea, lăsându-i să rătăcească orbește”

[al-Baqarah 2:14-15]

Aceasta este batjocorirea fățarnicilor. 

Aceste atribute trebuie considerate ca indicând perfecțiunea în acest context. Prin urmare, spunem că Allah își bate joc de fățarnici și îi înșală și că El complotează împotriva dușmanilor Săi și așa mai departe. Însă nu este permis să-L descriem pe Allah ca batjocorind sau înșelând în termeni absoluți, deoarece aceasta nu indică perfecțiunea.

Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (fie ca Allah să aibă milă de el) a fost întrebat: Poate Allah să fie descris ca făcând comploturi și să fie numit astfel? 

El a răspuns: 

Allah nu poate fi descris ca făcând comploturi decât într-un sens limitat; El nu poate fi descris astfel în termeni absoluți. Allah spune (interpretarea sensului): 

„Oare s-au simțit ei în siguranță față de planul lui Allah? Nimeni nu se simte în siguranță față de planul lui Allah, în afară de oamenii care sunt pierduți”

[al-A’raaf 7:99]

Acest verset indică faptul că Allah are un plan sau un complot, care consta în a-i încurca fără ca ei să-și dea seama. Acest lucru este asemănător hadeeth-ului relatat de al-Bukhaari: „Războiul este înșelăciune.” 

Dacă se întreabă: Cum poate Allah să fie descris ca făcând comploturi, când acest lucru pare a fi ceva condamnabil? 

Răspunsul este că, în împrejurările potrivite, complotarea poate fi ceva demn de laudă, indicând puterea celui care complotează și faptul că este superior dușmanului său. Prin urmare, Allah nu poate fi descris ca făcând comploturi în termeni absoluți și nu putem spune „Allah este Cel care complotează”. Dimpotrivă, acest atribut este menționat într-un context în care este pozitiv, precum versetele (interpretarea sensului): 

„ei complotau, iar Allah complota și El”

[al-Anfaal 8:30] 

„Ei au urzit un complot, iar Noi am urzit un plan, fără ca ei să-și dea seama”

[al-Naml 27:50] 

Și nu putem spune în termeni absoluți că acest lucru nu Îi poate fi atribuit lui Allah; mai degrabă, în contextele în care este ceva pozitiv, Îi poate fi atribuit, iar în contextele în care nu este ceva pozitiv, nu trebuie să Îi fie atribuit. Prin urmare, Allah nu trebuie să fie numit printr-un nume care se referă la aceasta, astfel că nu putem spune că unul dintre numele lui Allah este „Cel care complotează”. Complotarea este una dintre acțiunile Sale, deoarece are legătură cu Voința lui Allah. 

Fataawa al-Shaykh Ibn ‘Uthaymeen, 1/170. 

El a fost, de asemenea, întrebat: Poate Allah să fie descris ca trădând sau ca înșelând, după cum apare în versetul (interpretarea sensului): 

„Cu adevărat, fățarnicii caută să-L înșele pe Allah, însă El îi înșală”
[al-Nisa’ 4:142]? 

El a răspuns: 

În ceea ce privește trădarea, aceasta nu Îi poate fi atribuită niciodată lui Allah, deoarece este ceva rușinos în toate împrejurările și reprezintă complotarea într-un moment de încredere, lucru condamnabil. Allah spune (interpretarea sensului): 

„Dar dacă ei intenționează să te trădeze (o, Muhammad), atunci cu adevărat ei L-au trădat pe Allah mai înainte. Așa că El ți-a dat putere asupra lor. Iar Allah este Atotștiutor, Înțelept”

[al-Anfaal 8:71]

Și El nu a spus: Așa că El i-a trădat.

În ceea ce privește înșelarea, aceasta este precum complotarea. Îi poate fi atribuită lui Allah atunci când este ceva pozitiv, dar nu Îi poate fi atribuită în termeni absoluți. Allah spune (interpretarea sensului): 

„Cu adevărat, fățarnicii caută să-L înșele pe Allah, însă El îi înșală”
[al-Nisa’ 4:142]

Fataawa al-Shaykh Ibn ‘Uthaymeen, 1/171 

Și Allah știe cel mai bine.