Permisiunea de a-l urma pe imaam din spatele ușii moscheii

S-a relatat că Zayd ibn Thaabit (fie ca Allah să fie mulțumit de el) a spus: Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) stătea într-o colibă făcută din frunze de palmier. El s-a rugat în acea colibă, iar unii bărbați l-au urmat; au venit și s-au rugat împreună cu el. În hadithul în care este descris acest incident se spune: „Cea mai bună rugăciune a unui bărbat este rugăciunea făcută în casa sa, cu excepția rugăciunilor obligatorii.” (Convenit asupra lui)

 Acest hadith indică faptul că este permis să-l urmezi pe imaam chiar dacă acesta se află într-o încăpere în care persoana care îl urmează nu îl poate vedea sau dacă unul dintre ei se află pe acoperiș, iar celălalt într-un loc mai jos. Ideea este că, dacă este posibil să-l urmezi pe imaam atunci când toți se află în moschee, nu există nicio dispută între învățați că acest lucru este permis.

 Hadithul indică, de asemenea, că existența unei bariere între imaam și membrii congregației nu înseamnă că rugăciunea și urmarea imamului sunt invalide. Al-Nawawi a spus: „Pentru ca urmarea lor să fie validă, cel care urmează trebuie să știe când se mișcă imaamul, indiferent dacă se roagă în moschee sau în altă parte, ori dacă unul dintre ei se află în moschee și celălalt în afara ei – acesta este consensul învățaților.”

 Dacă unul dintre ei se află în afara moscheii și îl poate vedea pe imaam sau pe alți membri ai congregației, chiar dacă rândurile sunt întrerupte, rugăciunea este validă, deoarece nu există nimic care să o invalideze și există ceva care o validează – faptul că îl poate vedea fie pe imaam, fie pe unii dintre oamenii din spatele lui și că poate urma rugăciunea.

 În al-Insaaf se spune: în ceea ce privește continuitatea rândurilor, trebuie făcută trimitere la al-‘urf (obiceiul local, adică ceea ce este considerat în mod tradițional ca fiind complet), potrivit opiniei corecte.

 În al-Mughni se spune: întreruperile (din rânduri) nu contează. Aceasta este opinia lui Maalik și al-Shaafa'i, deoarece nu există nicio limită în această privință, întrucât aceasta nu împiedică urmarea imamului. Ceea ce contează aici este ceea ce l-ar împiedica pe om să-l vadă sau să-l audă pe imaam. Al-Nawawi a considerat o condiție ca în afara moscheii să nu existe spații mari, aceasta fiind opinia majorității învățaților. Iar Allah știe cel mai bine.