Pedeapsa pentru neîndeplinirea jurămintelor

În primul rând: 

Jurămintele sunt de două tipuri: 

1 – Jurăminte condiționate, în care jurământul depinde de producerea unui anumit lucru, precum atunci când o persoană spune: „Dacă Allah mă vindecă, voi da cutare și cutare drept caritate sau voi posti cutare număr de zile” și așa mai departe. 

2 – Jurăminte necondiționate (care nu sunt legate de nimic), precum atunci când cineva spune: „Voi posti cutare și cutare număr de zile de dragul lui Allah.” 

Ambele tipuri de jurăminte trebuie îndeplinite, dacă ceea ce s-a jurat este îndeplinirea unui act de adorare. 

Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cel care jură să Îl asculte pe Allah, să Îl asculte, iar cel care jură să nu Îl asculte, să nu Îl neasculte.”  

Relatat de al-Bukhaari, 6696. 

Obligația de a îndeplini un jurământ este mai puternică în cazul unui jurământ condiționat, deși este obligatoriu să fie îndeplinite ambele tipuri, după cum s-a menționat mai sus. 

Ibn al-Qayyim a spus: 

Dacă o persoană spune: „Dacă Allah mă salvează, voi da ceva drept caritate”, atunci aceasta este o promisiune pe care a făcut-o lui Allah și pe care trebuie să o îndeplinească, altfel va fi inclusă în grupul menționat în verset (interpretarea sensului): 

„Așa că El i-a pedepsit, punând ipocrizie în inimile lor până în Ziua în care Îl vor întâlni, pentru că au încălcat acel legământ (cu Allah) pe care I l-au promis și pentru că obișnuiau să spună minciuni”

[al-Tawbah 9:77]

Promisiunea pe care o face o persoană Domnului său este un jurământ pe care trebuie să îl îndeplinească. Jurământul condiționat este chiar mai necesar de îndeplinit decât un jurământ în care o persoană spune: „Voi face cutare și cutare de dragul lui Allah.” 

Încălcarea acestuia va duce la pedeapsa ipocriziei în inimă. 

Sfârșitul citatului. 

În al doilea rând: 

Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) i-a condamnat pe cei care au făcut jurăminte, dar nu le-au îndeplinit. Muslim (2535) a relatat de la ‘Imraan ibn Husayn că Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cei mai buni dintre voi sunt generația mea, apoi cei care îi urmează, apoi cei care îi urmează, apoi cei care îi urmează.” ‘Imraan a spus: Nu știu dacă Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus „și cei care îi urmează” de două sau de trei ori. „Apoi, după ei, vor veni oameni care vor depune mărturie fără să li se ceară, care vor trăda și nu vor fi de încredere, care vor face jurăminte, dar nu le vor îndeplini, iar obezitatea va apărea printre ei.”  

Al-Nawawi a spus: 

Aceasta arată că este obligatoriu să fie îndeplinite jurămintele și nu există nicio dispută între savanți cu privire la aceasta.  

Sfârșitul citatului. 

Prin cuvintele Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa), „iar obezitatea va apărea printre ei”, se înțelege că acești oameni vor fi neglijenți față de treburile lor religioase și că tot ceea ce îi va preocupa va fi să mănânce, să bea, să se relaxeze și să doarmă. Tipul de obezitate condamnat este cel dobândit, nu cel care ține de felul în care este creată o persoană. Iar Allah știe cel mai bine. Vezi ‘Awn al-Ma’bood, comentariul hadisului nr. 4657. 

În al treilea rând: 

Neîndeplinirea jurămintelor este una dintre caracteristicile ipocriților. 

Allah spune (interpretarea sensului): 

„Și printre ei sunt unii care au făcut un legământ cu Allah (spunând): «Dacă El ne va dărui din Harul Său, noi vom da cu adevărat Sadaqah (Zakaah și caritate voluntară pentru cauza lui Allah) și vom fi cu siguranță printre cei drepți.»

Apoi, când El le-a dăruit din Harul Său, au devenit zgârciți [au refuzat să plătească Sadaqah (Zakaah sau caritate voluntară)] și s-au îndepărtat, cu aversiune.

Așa că El i-a pedepsit, punând ipocrizie în inimile lor până în Ziua în care Îl vor întâlni, pentru că au încălcat acel legământ (cu Allah) pe care I l-au promis și pentru că obișnuiau să spună minciuni.

Oare nu știu ei că Allah cunoaște gândurile lor tainice și Najwa (sfaturile lor secrete) și că Allah este Atotștiutorul lucrurilor nevăzute?”

[al-Tawbah 9:75-78]

În al patrulea rând: 

În ceea ce privește pedeapsa celui care nu îndeplinește promisiunea făcută lui Allah: 

Există temerea că Allah îl poate pedepsi insuflând ipocrizie în inima sa, astfel încât Îl va întâlni pe Allah ca ipocrit și va fi unul dintre pierdanți.

Așa cum spune Allah în versetul citat mai sus (interpretarea sensului): 

„Așa că El i-a pedepsit, punând ipocrizie în inimile lor până în Ziua în care Îl vor întâlni, pentru că au încălcat acel legământ (cu Allah) pe care I l-au promis și pentru că obișnuiau să spună minciuni”

[al-Tawbah 9:77]

Al-Sa’di a spus (p. 546): 

Aceasta înseamnă: printre acești ipocriți se află unii care au făcut un legământ cu Allah și au spus: „Dacă El ne va dărui din Harul Său” în această lume, oferindu-ne o viață ușoară și îmbelșugată, atunci „vom da cu adevărat Sadaqah (Zakaah și caritate voluntară pentru cauza lui Allah) și vom fi cu siguranță printre cei drepți” și vom păstra legăturile de rudenie, vom sprijini adevărul și vom face fapte bune. 

Apoi, „când El le-a dăruit din Harul Său”, nu și-au ținut promisiunea, ci „au devenit zgârciți [au refuzat să plătească Sadaqah (Zakaah sau caritate voluntară)] și s-au îndepărtat” de ascultare și supunere și au fost „cu aversiune”, adică nu aveau niciun interes să facă binele. Când nu au îndeplinit promisiunea pe care i-o făcuseră lui Allah, El i-a pedepsit „punând ipocrizie în inimile lor”, care va dura „până în Ziua în care Îl vor întâlni, pentru că au încălcat acel legământ (cu Allah) pe care I l-au promis și pentru că obișnuiau să spună minciuni”. 

Așadar, credincioșii să se ferească de această caracteristică rea prin care o persoană îi promite Domnului său că, dacă se va întâmpla un anumit lucru dorit, va face cutare și cutare, apoi nu își îndeplinește promisiunea, căci Allah o poate pedepsi cu ipocrizie, așa cum i-a pedepsit pe oamenii menționați aici. 

Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus, potrivit hadisului autentic din al-Saheehayn: „Semnele ipocritului sunt trei: când vorbește, minte; când face un legământ, îl trădează; iar când face o promisiune, o încalcă.” 

Acest ipocrit care i-a promis lui Allah că, dacă Allah îi va dărui din Harul Său, va da caritate și va fi printre cei drepți, a vorbit și a mințit, a făcut un legământ și l-a trădat și a făcut o promisiune și a încălcat-o. De aceea, celor care săvârșesc astfel de fapte rele li se adresează cuvintele (interpretarea sensului): 

Oare nu știu ei că Allah cunoaște gândurile lor tainice și Najwa (sfaturile lor secrete) și că Allah este Atotștiutorul lucrurilor nevăzute?”

[al-Tawbah 9:78]

Allah îi va răsplăti pentru faptele lor, care Îi sunt cunoscute. 

Iar Allah știe cel mai bine.