Participantul la rugăciunea în congregație trebuie să-și urmeze imamul în chestiunile supuse ijtihaad-ului

În primul rând: 

S-a relatat că Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a interzis ca rugăciunea Witr să semene cu Maghrib. A se vedea întrebarea nr. 38230. 

Savanții au avut opinii diferite cu privire la situația în care imamul face în rugăciune ceva despre care persoana care se roagă în spatele lui consideră că nu este permis sau dacă imamul omite să facă ceva despre care persoana care se roagă în spatele lui consideră că este obligatoriu – ar trebui aceasta să-l urmeze sau nu? 

Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (Allah să aibă milă de el) a menționat dezacordul savanților și a preferat opinia potrivit căreia acesta trebuie să-l urmeze pe imam atât timp cât chestiunea este supusă ijtihaad-ului. 

El a spus în al-Fataawa al-Kubra (2/117): 

Ei au avut opinii diferite cu privire la situația în care imamul omite ceva despre care persoana care se roagă în spatele lui consideră că este obligatoriu, cum ar fi dacă omite recitarea Basmalah-ului, iar persoana care se roagă în spatele lui consideră că aceasta este obligatorie, sau dacă își atinge penisul și nu face wudoo’, iar persoana care se roagă în spatele lui consideră că wudoo’-ul este obligatoriu în acest caz, sau dacă se roagă purtând pielea tăbăcită a unui animal care a murit de moarte naturală, iar persoana care se roagă în spatele lui consideră că tăbăcirea nu purifică pielea animalului, sau dacă este tratat prin cupping și nu face wudoo’ după aceea, iar persoana care se roagă în spatele lui consideră că trebuie făcut wudoo’ după cupping – opinia corectă definitivă este că rugăciunea celui care se roagă în spatele unui imam este valabilă, chiar dacă imamul greșește, deoarece s-a relatat în al-Saheeh că Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Ei vă conduc în rugăciune, iar dacă o fac corect, aceasta este în folosul vostru și al lor, iar dacă greșesc, este în folosul vostru și împotriva lor.” În mod similar, dacă persoana care se roagă în congregație urmează pe cineva care recită qunoot în Fajr sau Witr, ea trebuie să recite qunoot împreună cu el, fie înainte, fie după plecăciune, iar dacă de obicei nu recită qunoot, atunci nu trebuie să recite qunoot împreună cu el. Dacă imamul consideră că ceva este mustahabb, dar cei care se roagă în spatele lui nu consideră că este mustahabb, iar el omite acel lucru pentru a păstra armonia, a făcut bine. Un exemplu în acest sens este Witr: există trei opinii ale savanților cu privire la aceasta: 

1 – Că poate fi oferită doar ca trei rak’ah unite împreună, asemenea rugăciunii Maghrib, după cum era opinia unora dintre oamenii din Irak;

2 – Că poate fi doar o singură rak’ah oferită separat de cele care o preced, după cum era opinia unora dintre oamenii din Hijaaz;

3 – Că ambele sunt permise, după cum pare să fie opinia lui al-Shaafa’i, Ahmad și a altora, iar aceasta este opinia corectă.  

Dacă acești oameni consideră că aceasta ar trebui să fie separată de ceea ce o precedă, iar imamul consideră de asemenea că ar trebui să fie separată, dar cei care se roagă în spatele lui preferă opinia potrivit căreia Witr ar trebui să fie asemenea rugăciunii Maghrib, iar el îi urmează de dragul armoniei, atunci a făcut bine, după cum Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) i-a spus lui ‘Aa’ishah: „Dacă nu s-ar fi întâmplat ca poporul tău să fie nou în Islam, aș fi dărâmat Ka’bah, i-aș fi făcut ușa la nivelul pământului și i-aș fi dat două uși, una prin care oamenii să poată intra și alta prin care să poată ieși.” Dar el a ales să renunțe la ceea ce considera mai bun, pentru a nu-i supăra pe oameni. 

Sfârșitul citatului. 

El a mai spus în al-Fataawa al-Kubra (2/320): 

Dacă imamul nu face ceva despre care persoana care se roagă în spatele lui consideră că este obligatoriu, există două opinii cu privire la aceasta. Cea mai corectă dintre ele este că rugăciunea celui care se roagă în spatele imamului este valabilă. Aceasta este opinia lui Maalik și cea mai clară dintre cele două relatări transmise de la Ahmad cu privire la astfel de chestiuni. Aceasta este relatată și de la al-Shaafa’i, deoarece el obișnuia să se roage în spatele malik iților, care nu recită Basmalah-ul, deși opinia sa este că recitarea acestuia este obligatorie. Dovada în acest sens este relatarea transmisă de al-Bukhaari și de alții, potrivit căreia Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Ei vă conduc în rugăciune, iar dacă o fac corect, aceasta este în folosul vostru și al lor, iar dacă greșesc, este în folosul vostru și împotriva lor.” Astfel, el a spus că greșeala imamului este împotriva lui, nu împotriva celui care se roagă în spatele lui. Așadar, dacă opinia imamului este cea corectă în astfel de cazuri, nu există nicio dispută; iar dacă greșește, greșeala îl afectează doar pe el. Cel care consideră că persoana care se roagă în spatele imamului nu trebuie să-l urmeze în această privință spune: persoana care se roagă în spatele imamului consideră că rugăciunea imamului său este invalidă. Shaykh al-Islam a spus: Nu aceasta este situația; mai degrabă, el consideră că imamul se roagă pe baza ijtihaad-ului sau taqleed-ului; dacă are dreptate, va primi două recompense, iar dacă greșește, va primi totuși o recompensă. 

Sfârșitul citatului. 

Și el a spus în al-Ikhtiyaaraat al-Fiqhiyyah (70): 

Dacă imamul face ceva interzis în ochii celui care se roagă în spatele lui, dar nu și în propriii săi ochi, iar aceasta este o chestiune supusă ijtihaad-ului, atunci rugăciunea acestuia în spatele lui este valabilă. Aceasta este opinia binecunoscută relatată de la Ahmad. Și el a spus: Relatările transmise de la Ahmad pot părea contradictorii, dar nu sunt astfel; mai degrabă, sensul evident este că, în orice caz în care o persoană este sigură că imamul a greșit, trebuie să repete rugăciunea, iar în orice caz în care nu există o asemenea certitudine, nu trebuie să repete rugăciunea. Acest lucru este indicat de Sunnah și de relatări. Există o dispută binecunoscută între savanți cu privire la acest punct. 

Așadar, trebuie să-l urmezi pe imam, deoarece aceasta este o chestiune de ijtihaad cu privire la care im a mii au avut opinii diferite. 

Dacă poți să-l sfătuiești pe imam și să-i explici Sunnah cu dovezi, atunci aceasta este ceea ce trebuie să faci. 

Și Allah știe cel mai bine.