O musulmană nou-convertită se îndoiește de obligația de a purta hijab când se roagă

În primul rând, dorim să te felicităm pentru binecuvântarea Islamului și a credinței și Îl rugăm pe Allah, slăvit fie El, să te binecuvânteze și să te călăuzească în această lume și în Viața de Apoi. 

Trebuie să înțelegi că omul înțelept este cel care este imparțial și gândește obiectiv, acordând atenție tuturor aspectelor problemei pe care o examinează, pentru a nu cădea pradă contradicției: astăzi se trezește îndoindu-se de motivul pentru care ar trebui să se acopere când se roagă, dar dacă Sunnah ar fi să se roage descoperit, în curând s-ar trezi îndoindu-se și întrebându-se de ce ar trebui cineva să se descopere. Astfel, atunci când Islamul poruncește acoperirea, el obiectează, iar dacă ar porunci descoperirea, ar obiecta și la aceasta și tot așa. Pe acest site auzim foarte des despre gândurile oamenilor confuzi și tulburați, deoarece trăiesc într-un cerc vicios care nu are sfârșit decât dacă resping șoaptele lui Shaytaan; altfel, Shaytaan le poate afecta foarte bine treburile religioase și lumești. 

Toți oamenii înțeleg că problema îmbrăcămintei diferă de la o situație la alta. Locul de muncă și ocaziile formale nu sunt asemenea călătoriilor de agrement sau șederii acasă. Situația unei persoane în această lume nu este asemenea situației sale în mormânt, sub pământ; oricine consideră că aceste situații ar trebui să fie identice contrazice rațiunea sănătoasă și va ajunge să creadă că aceste standarde raționale se contrazic între ele, însă gândirea sa nu se bazează pe niciun principiu rațional sau shar‘i. 

În același fel, în întrebarea ta vrei să compari situația ta când stai înaintea lui Allah în rugăciune cu situația ta în mormânt sau în Ziua Învierii, ori cu situația ta când porți haine de casă sau pijamale! Nu numai atât, consideri că această analogie greșită devine o problemă serioasă în mintea ta și o catastrofă la care nu te poți opri din a te gândi, până într-atât încât îndoielile au început să se strecoare în inima ta. Acesta este un semn al lipsei de rațiune, care îți cere să reflectezi și să gândești asupra lui, pentru a nu-l lăsa să-ți afecteze treburile din această lume, cu atât mai puțin pe cele din Viața de Apoi. 

Bine, dacă vrei să faci analogii, ce situații vei alege? 

Ai prefera să te rogi goală, așa cum te-a născut mama ta și așa cum vei fi adunată în Ziua Învierii? 

Sau vrei să te rogi într-un giulgiu cât timp încă ești în viața aceasta, așa cum decedatul este înfășurat în giulgiul său? 

Situația pe care o cauți nu este ceea ce Allah a prescris și nici nu este asemănătoare cu situația decedatului în mormântul său sau cu situația oamenilor în Ziua Învierii. Nu urmezi concluziile propriei tale analogii și nici învățăturile Islamului. 

Să spunem că nu există un motiv bun pentru toate acestea și că nimic nu merită atâtea gânduri sau îndoieli. Problema este mult prea neînsemnată pentru aceasta. Dacă ai întreba orice persoană înțeleaptă despre înțelepciunea din spatele faptului că bărbații și femeile musulmane se acoperă când se roagă, nu ar ezita să-ți spună că scopul este arătarea respectului, modestia și respectarea bunei conduite înaintea lui Allah, slăvit fie El, atunci când stau înaintea Lui și comunică cu El. Este ceva minunat să stai înaintea Lui, slăvit și preamărit fie El, când ești îmbrăcată complet, în modul pe care El ți-l cere și pe care îl iubește pentru tine, adică să porți hijab și să-ți acoperi capul în special, precum și restul corpului. Allah, slăvit și preamărit fie El, spune (interpretarea sensului):

„O, fii ai lui Adam! Luați-vă podoaba (purtând hainele voastre curate), în timpul fiecărei rugăciuni și când înconjurați (în Tawaaf) Ka‘bah și mâncați și beți, dar nu risipiți prin extravaganță, căci El (Allah) nu-i iubește pe Al-Musrifoon (cei care risipesc prin extravaganță)”

[al-A‘raaf 7:31].

Prin „în timpul fiecărei rugăciuni” se înțelege la momentul fiecărei rugăciuni, fie că este în moschee sau în altă parte. 

Al-‘Allaamah as-Sa‘di (Allah să aibă milă de el) a spus: Adică acoperiți-vă ‘awrah la momentul tuturor rugăciunilor, obligatorii sau voluntare, căci acoperirea ei este podoabă pentru corp, în timp ce descoperirea îl face neplăcut și respingător. 

Este posibil ca prin podoabă să se înțeleagă aici mai mult decât simpla acoperire, și anume haine curate și potrivite. Aceasta indică faptul că este poruncit să se acopere ‘awrah în timpul rugăciunii și să se aleagă haine frumoase pentru aceasta, păstrând acele haine curate și lipsite de murdărie și impurități.

Sfârșitul citatului din Tayseer al-Kareem ar-Rahmaan (p. 287) 

Rugăciunea este o chestiune serioasă, în care omul stă înaintea lui Allah; sclavul musulman vorbește în rugăciune cu Domnul său, concentrându-și mintea și inima asupra Domnului și Creatorului său, cu prezență a minții, umilință și liniște, sperând în mila Lui și temându-se de pedeapsa Lui; își pune capul și nasul pe pământ cu umilință înaintea lui Allah, slăvit și preamărit fie El. În această situație importantă, nimic nu este potrivit în afară ca bărbatul sau femeia musulmană să fie îmbrăcați complet și corespunzător, în haine potrivite pentru o întâlnire cu Regele regilor, slăvit și preamărit fie El, nu în haine de noapte sau de lucru. 

Mai mult, trebuie să-ți dai seama și să ai credința fermă – întrucât ești o musulmană sinceră – că Islamul înseamnă supunere și predare lui Allah, slăvit și preamărit fie El, datorită celor menționate în Cartea Sa sfântă și a celor relatate în Sunnah Profetului Său Muhammad (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa). Ceea ce trebuie să facă musulmanul, dacă se găsește confuz și incapabil să vadă înțelepciunea într-o anumită chestiune, este să caute lumina Revelației care îi va arăta calea; această Revelație care vine de la Allah, slăvit și preamărit fie El, se găsește în Qur’an și Sunnah. Allah, slăvit și preamărit fie El, spune (interpretarea sensului):

„O, voi cei care credeți (în Moosa (Moise) (adică evreii) și ‘Eesa (Isus) (adică creștinii))! Temeți-vă de Allah și credeți, de asemenea, în Trimisul Său (Muhammad (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa)), El vă va da o parte dublă din Mila Sa și vă va da o lumină cu ajutorul căreia veți merge (drept) și vă va ierta. Și Allah este Iertător, Milostiv”

[al-Hadeed 57:28]

„Cu siguranță, Noi le-am adus o Carte (Qur’anul) pe care am explicat-o în detaliu cu știință, – călăuzire și milă pentru un popor care crede”

[al-A‘raaf 7:52]. 

Musulmanul caută călăuzire în învățăturile islamice și nu este asemenea acelora despre care Allah, slăvit fie El, spune (interpretarea sensului):

„Și printre oameni se află cel care se ceartă despre Allah fără cunoaștere sau călăuzire ori o Carte care dă lumină (de la Allah)”

[al-Hajj 22:8].

Acesta este unul dintre sensurile de bază ale Islamului: credința în Allah, slăvit și preamărit fie El, și credința în Profetul Său Muhammad (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) – nu ceea ce faci tu, îndoindu-te de fiecare lucru mărunt până într-atât încât descrii în întrebarea ta. Nu există nicio justificare pentru aceasta, căci ai fi putut continua să te rogi așa cum se roagă musulmanii, iar apoi să pui orice întrebări ai fi dorit; nu ar fi trebuit să cedezi șoaptelor și îndoielilor lui Shaytaan și să încetezi complet rugăciunea. 

Qur’anul cel Sfânt este cuvântul lui Allah, iar cuvântul lui Allah este perfect, drept și precis; nu are nicio lipsă. Allah, slăvit și preamărit fie El, este Cel care spune (interpretarea sensului):

„Și ceea ce vă dă Trimisul (Muhammad (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa)), luați, iar ceea ce vă interzice, abțineți-vă (de la acel lucru) și temeți-vă de Allah. Cu adevărat, Allah este aspru în pedeapsă”

[al-Hashr 59:7]. 

Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) le-a poruncit femeilor să se acopere când se roagă, să poarte hijab și să-și acopere capul. Este dovedit de la ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea) că Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Allah nu acceptă rugăciunea niciunei femei care are menstruație decât dacă (poartă) o acoperitoare a capului.” [Prin „femeie care are menstruație” se înțelege aici o femeie care a ajuns la vârsta menstruației, nu o femeie care se află efectiv la menstruație.]

Vezi Ma‘aalim as-Sunan (1/180). Relatat de Abu Dawood în as-Sunan (641); de at-Tirmidhi în as-Sunan (277) – el a spus: Este un hadeeth hasan. Hotărârea savanților bazată pe acest hadeeth este că, atunci când o femeie ajunge la vârsta pubertății, dacă se roagă cu orice parte a părului descoperită, rugăciunea ei nu este validă. 

Ibn al-Mundhir (Allah să aibă milă de el) a spus: 

Au fost unanim de acord că femeia adultă liberă trebuie să-și acopere capul când se roagă și că, dacă se roagă cu tot capul descoperit, trebuie să repete rugăciunea.

Sfârșitul citatului din al-Ijmaa‘ (p. 43) 

Dacă nu vrei să urmezi Sunnah Profetului în această chestiune, atunci de ce te rogi Zuhr cu patru rak‘ahs, când nu vei găsi acest număr în Cartea lui Allah? De ce dai zakaah în proporție de 2.5%, când nici acest număr nu îl vei găsi în Qur’an? De fapt, musulmanii iau toate aceste numere din Sunnah saheeh a Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), căci Allah, slăvit fie El, spune (interpretarea sensului):

„Nici nu vorbește după propria dorință.

Ci este o revelație revelată”

[an-Najm 53:3-4]. 

Savanții noștri (Allah să aibă milă de el) au spus că versetul „în timpul fiecărei rugăciuni” [al-A‘raaf 7:31] este una dintre învățăturile Qur’anului care au ajutat națiunile primitive să devină civilizate. Așa cum arabii din timpul Jaahiliyyah obișnuiau să înconjoare Ka‘bah goi, multe națiuni nu aveau cultura de a purta haine și de a se împodobi cu haine. Cerându-le oamenilor să se îmbrace complet, Islamul a devenit unul dintre mijloacele prin care acele națiuni au făcut un uriaș pas înainte în privința civilizației. 

Al-‘Allaamah Muhammad Rasheed Rida (Allah să aibă milă de el) a spus: 

Această poruncă de a purta podoabă „în timpul fiecărei rugăciuni” – și nu doar în al-Masjid al-Haraam – este unul dintre principiile de bază care formează o temelie sănătoasă pentru treburile religioase și lumești ale unei persoane. O parte din valoarea acestui principiu poate fi înțeleasă din relatările care vorbesc despre motivul revelării acestor versete. Într-adevăr, pentru a-i aprecia pe deplin valoarea trebuie să cunoaștem ceva din istoria națiunilor și religiilor și să înțelegem că majoritatea popoarelor sălbatice care trăiesc în tufișuri și jungle, ca indivizi sau grupuri, și trăiesc în peșteri, precum și multe triburi idolatre care trăiesc pe insule oceanice și în munții Africii, trăiesc toate goale, atât femeile, cât și bărbații. Însă ori de câte ori Islamul a ajuns la vreunul dintre aceste popoare, le-a învățat să poarte haine, făcând obligatoriu să se acopere și să se împodobească. Când unii misionari europeni au mers prea departe în criticarea Islamului pentru a-i face pe oameni să-l evite și să se îndepărteze de el și pentru a incita Europa împotriva musulmanilor, o persoană imparțială dintre ei le-a răspuns amintindu-le că răspândirea Islamului în Africa a fost de fapt o binecuvântare pentru Europa, deoarece a răspândit civilizația printre oameni, făcându-i să renunțe la nuditate și obligându-i să poarte haine, iar acesta a fost motivul pentru care industria textilă europeană a găsit o piață printre ei! 

Într-adevăr, spun că există unele națiuni idolatre care au o civilizație puternică și un nivel înalt în diferite ramuri ale cunoașterii și artelor, dar majoritatea lor trăiesc goale; însă, atunci când vreuna dintre ele este călăuzită la Islam, membrii ei încep să poarte haine și să se împodobească, apoi încep să confecționeze haine. Atunci vecinii lor idolatri încep să-i imite într-o anumită măsură. Astfel vedem India, a cărei civilizație a fost foarte dezvoltată în trecut și în prezent, în ciuda prevalenței idolatriei; tot găsești mii dintre femeile și bărbații lor complet goi, pe jumătate goi sau goi în proporție de trei sferturi. Vezi unii dintre bărbați în magazine și fabrici aproape goi, acoperindu-și doar părțile intime sau acoperindu-și doar jumătatea inferioară a corpului; iar o femeie își poate lăsa abdomenul, coapsele sau partea superioară a corpului – în întregime sau parțial – descoperite. Unii dintre savanții lor imparțiali au recunoscut că musulmanii sunt cei care i-au învățat să poarte haine și să mănânce din vase. Mulți dintre oamenii săraci încă pun mâncarea pe frunze și mănâncă de pe ele. Însă le este mai bine decât multor alți politeiști în privința acoperirii și a podoabelor, deoarece musulmanii obișnuiau să-i conducă, iar musulmanii indieni se numără încă printre cei mai avansați musulmani de pe Pământ în privința cunoașterii, faptelor și influenței asupra idolatrilor din țara lor. 

Cât despre musulmanii din estul îndepărtat, unde ignoranța este răspândită, ei sunt mai apropiați de idolatri decât de musulmani în privința modului în care se îmbracă și în multe dintre ritualurile lor religioase. Un exemplu îl reprezintă femeile musulmane din Thailanda, care nu consideră nicio parte a corpului drept ‘awrah în afară de părțile intime, după cum s-a menționat mai sus. Oriunde Islamul devine mai puternic, vei găsi acoperirea și podoaba potrivite demnității și civilizației umane. 

Oricine înțelege aceasta va realiza valoarea acestui principiu important în Islam. Dacă nu ar fi fost faptul că această credință foarte civilizată a făcut din îmbrăcăminte și podoabă o parte a religiei lui Allah – adică El le-a făcut obligatorii pentru sclavii Săi –, nu ar fi transformat atât de multe națiuni și popoare, conducându-le de la sălbăticia extremă la civilizația rafinată. Cel care nu recunoaște această binecuvântare este cel ignorant în privința istoriei, chiar dacă pretinde că o cunoaște. De fapt, nu este improbabil să găsești un pretendent occidentalizat care stă într-un cazinou, cafenea sau pub, rezemat pe spate, cu pălăria înclinată pe cap, spunând: Ce înseamnă să spui că oamenii ar trebui să se împodobească cu haine ca parte a chestiunilor religioase, într-un moment în care este necesar ca toți oamenii să se acopere și nu este nevoie de revelație divină sau de un decret religios?

Sfârșitul citatului din Tafseer al-Manaar (8/340-341) 

Pe site-ul nostru am publicat anterior o serie de fatwas care explică modul în care o femeie trebuie să se îmbrace pentru rugăciune; vezi următoarele întrebări: 11073, 69804, 32993

Pe scurt: 

Rugăciunea în care omul stă înaintea lui Allah este o chestiune de mare importanță, care îi cere femeii musulmane să poarte hijab complet, acordând atenție bunei conduite înaintea lui Allah. Aceasta este diferită de hainele pe care le poartă acasă, care sunt haine lejere. Mai mult, musulmanul primește lumină și călăuzire din Qur’anul cel Sfânt și din Sunnah saheeh, așa că nu ar trebui să-și facă opiniile și îndoielile judecător asupra revelației care vine de la Allah. 

Și Allah știe cel mai bine.