Nu este prescris să se pună tulpini de frunze de palmier sau flori pe morminte

Hadeeth-ul la care se referă cel care pune întrebarea a fost relatat de al-Bukhari (218) și Muslim (292) de la Ibn ‘Abbaas (Allah să fie mulțumit de el), care a spus: Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a trecut pe lângă două morminte și a spus: „Ei sunt pedepsiți, dar nu sunt pedepsiți pentru ceva ce era greu de evitat. Unul dintre ei nu obișnuia să ia măsuri de precauție pentru a evita ca urina să-i murdărească trupul sau hainele, iar celălalt obișnuia să umble răspândind clevetiri răuvoitoare.” Apoi a luat o tulpină proaspătă de frunză de palmier și a despicat-o în două, după care a pus câte o bucată pe fiecare dintre cele două morminte. Ei au spus: O, Mesager al lui Allah, de ce ai făcut aceasta?” El a spus: „Poate că osânda va fi redusă pentru ei atât timp cât aceasta nu se usucă.” 

Unii dintre învățați au spus că motivul pentru care osânda lor ar fi redusă era faptul că tulpina proaspătă de frunză de palmier Îl glorifică pe Allah, iar acesta ar fi motivul pentru care osânda ar fi redusă. Acest lucru este supus unei discuții suplimentare. 

Al-Nawawi (Allah să aibă milă de el) a spus: 

Aceasta este opinia multora sau a majorității mufassireen cu privire la versetul (interpretarea sensului): 

„și nu este nimic care să nu-L glorifice prin lauda Sa”[al-Isra’ 17:44]

Ei au spus: Aceasta înseamnă tot ceea ce are viață în el. Apoi au spus: Viața fiecărui lucru este în conformitate cu natura sa, iar lemnul este viu atât timp cât nu s-a uscat, iar o stâncă este vie atât timp cât nu a fost tăiată. Unii mufassireen și alții au fost de părere că aceasta trebuie înțeleasă în termeni generali. 

Adică tasbeeh-ul (glorificarea lui Allah) nu se aplică doar frunzei proaspete, excluzând-o pe cea uscată; mai degrabă, totul, proaspăt sau uscat, Îl glorifică și Îl laudă pe Allah. 

Al-Khattaabi și cei care l-au urmat au criticat acțiunea de a pune tulpini de frunze de palmier și lucruri asemănătoare pe morminte, bazându-se pe acest hadeeth. El a spus cu privire la acest hadeeth: trebuie înțeles în sensul că el s-a rugat ca osânda lor să fie redusă atât timp cât aceste tulpini rămâneau proaspete, nu că tulpina ar fi avut vreo semnificație în sine sau că tulpina proaspătă ar avea vreo semnificație care nu se găsește în cea uscată. 

Pe baza acestui fapt, această acțiune a fost un lucru valabil doar pentru Mesager (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) și nu este recomandat nimănui să pună tulpini de frunze de palmier sau orice altceva pe morminte. 

În Fatawa al-Lajnah al-Daa’imah se spune: 

Când Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a pus tulpina de frunză de palmier pe cele două morminte și a sperat ca osânda celor doi oameni pe ale căror morminte a pus-o să fie redusă, acesta a fost un incident specific legat doar de acei doi oameni și nu trebuie considerat aplicabil în general; se aplică doar celor doi a căror osândă Allah l-a făcut să o cunoască. Acesta a fost un lucru valabil doar pentru Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) și nu este o Sunnah universală care să fie practicată la mormintele musulmanilor. Mai degrabă, s-a întâmplat doar de două sau trei ori, dacă numărăm de câte ori a făcut Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) acest lucru. Nu se știe ca vreunul dintre Sahaabah să fi făcut aceasta, iar ei erau cei mai dornici dintre toți musulmanii să urmeze exemplul Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) și să le fie de folos musulmanilor. Există un singur raport de la Buraydah al-Sulami, care a lăsat instrucțiuni ca două tulpini de frunze de palmier să fie puse pe mormântul său. Dar nu știm ca vreunul dintre Sahaabah (Allah să fie mulțumit de ei) să fi fost de acord cu Buraydah în această privință. 

Shaykh Ibn Baz a spus: 

Aceasta nu este prescrisă în Islam, ci este bid’ah (o inovație), deoarece Mesagerul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a pus tulpina de frunză de palmier doar pe cele două morminte ale oamenilor a căror osândă îi fusese făcută cunoscută; nu a pus-o pe niciun alt mormânt. Din aceasta știm că nu este permis să le punem pe morminte, deoarece Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Oricine introduce ceva în această chestiune a noastră (Islamul) care nu face parte din ea, acel lucru va fi respins.” Potrivit unei versiuni relatate de Muslim: „Oricine face ceva care nu face parte din această chestiune a noastră (Islamul), acel lucru va fi respins.” 

În mod similar, nu este permis să se scrie pe morminte sau să se pună flori pe ele, din cauza celor două hadeeth-uri citate mai sus și deoarece Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a interzis tencuirea mormintelor, ridicarea de construcții deasupra lor, șederea pe ele și scrierea pe ele. 

Majallat al-Buhooth al-Islamiyyah, 68/50.