Înapoi la întrebări
Întrebare și Răspuns

Nu a rostit cuvântul divorțului și nu l-a scris, dar i-a cerut avocatului să îi transmită soției o amenințare cu divorțul

Fatwa # 261023Redacția tawhid.ro
Islam Q&ASursa
Sursă contextuală

Întrebare

Vă rog să emiteți îndrumări cu privire la următoarea chestiune Soția mea și cu mine ne-am căsătorit în 2005 în XXX, dar nu am înregistrat căsătoria în XXX. Câțiva ani mai târziu, în 2011, ne-am despărțit din mai multe motive. Lucrurile au ajuns în instanță, iar ea a inițiat procedura de divorț în XXX. M-am opus, pe motiv că instanța din XXX nu avea jurisdicție asupra chestiunii, întrucât amândoi eram din XXX, iar căsătoria fusese încheiată în XXX. Avem 3 copii mici. Nu am vrut să urmez calea divorțului, ci am dorit o formă de arbitraj care să ducă la împăcare. Prin urmare, am apelat la sistemul juridic din XXX, deoarece acolo fusese oficiat Nikah-ul. Și de această dată au încercat în zadar să ia legătura cu ea; nu s-a obținut niciun rezultat pozitiv. La un moment dat, am implorat chiar de dragul copiilor. În niciun moment nu am rostit verbal cuvintele Thalaaq și nici nu le-am scris intenționat ca atare, dar i-am cerut avocatului meu din XXX să trimită o scrisoare pentru a o presa pe soția mea să se împace de dragul copiilor sau să se confrunte cu instanța, sub amenințarea divorțului. Din nou, nu a venit niciun răspuns. În 2015, instanța din XXX a pronunțat o hotărâre pe motiv de comportament nerezonabil și mi-a spus să solicit consultanță juridică. Între timp ne-am împăcat și am dori să știm dacă, din perspectiva Shariah islamice, nu comitem niciun păcat. Vă rog să mă ajutați, deoarece am efectuat Umrah, iar amândoi ne temem de Allah. Dorim să începem să locuim împreună, dar nu vrem să comitem Zina"

Răspuns

Dacă nu ai rostit cuvântul divorțului verbal sau în scris și nu i-ai dat avocatului instrucțiuni să emită un divorț, atunci din partea ta nu a avut loc niciun divorț. Dacă i-ai cerut avocatului să îi transmită soției tale o amenințare cu divorțul și el a făcut acest lucru, nici aceasta nu este considerată divorț, deoarece o amenințare cu divorțul este pur și simplu o amenințare și nu are nicio consecință decât dacă ți-ai pus amenințarea în aplicare și ai emis un divorț.

Faptul că soția ta era departe de tine în acea perioadă, că dorea un divorț sau că s-a adresat instanței pentru a solicita divorțul nu are importanță. Niciuna dintre aceste chestiuni nu constituie un divorț efectiv.

 Pe baza acestui fapt, căsătoria voastră este încă valabilă.

Totuși, vă sfătuim pe fiecare dintre voi să acorde atenție drepturilor celuilalt, să se străduiască să ajungă la o înțelegere și să trateze orice chestiuni care ar putea provoca dispute.

Allah, preaslăvit fie El, spune (interpretarea sensului):

„Și purtați-vă cu ele [soțiile] cu bunătate”

[an-Nisa’ 4:19]

„Și ele [soțiile] au drepturi similare celor care le revin lor, potrivit celor cuvenite. Însă bărbații au un grad superior lor [în ceea ce privește responsabilitatea și autoritatea]”

[al-Baqarah 2:228].

Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Purtați-vă bine cu femeile.” Relatat de al-Bukhaari (3331) și Muslim (1468).

Și a spus: „Cei mai buni dintre voi sunt cei care se poartă cel mai bine cu soțiile lor, iar eu sunt cel mai bun dintre voi cu soțiile mele.” Relatat de at-Tirmidhi (3895) și Ibn Maajah (1468). Clasificat ca saheeh de al-Albaani în Saheeh at-Tirmidhi.

Și el (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Dacă i-aș porunci cuiva să se prosterneze în fața altcuiva, le-aș porunci femeilor să se prosterneze în fața soților lor, datorită drepturilor pe care Allah le-a dat acestora asupra lor.” Relatat de Abu Dawood (2140), at-Tirmidhi (1159) și Ibn Maajah (1852). Clasificat ca saheeh de al-Albaani în Saheeh Abi Dawood.

Și el (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Dacă o femeie își îndeplinește cele cinci rugăciuni zilnice, postește luna sa [a Ramadanului], își păzește castitatea și își ascultă soțul, va intra în Paradis prin oricare dintre porțile sale dorește.” Relatat de Ibn Hibbaan (4163). Clasificat ca saheeh de al-Albaani în Saheeh al-Jaami‘ nr. 660.

Îl rugăm pe Allah să vă călăuzească pe amândoi.

Și Allah știe cel mai bine.

Distribuie
Informații editoriale
Sinteză documentată — responsabil editorial: Echipa editorială Tawhid.ro
Sursă documentată:
Statutul sursei: Sursă contextualăDrepturile asupra contribuției editoriale originale Tawhid.ro sunt rezervate; sursele citate își păstrează propriile drepturi.

Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).

Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.