Nerostirea rugăciunilor Sunnah obișnuite în timpul călătoriei, cu excepția Sunnah de la Fajr

Practica Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) în timpul călătoriei era să se roage doar rugăciunile obligatorii și nu s-a relatat că se ruga rugăciunile Sunnah obișnuite nici înainte, nici după rugăciunile fard. 

S-a relatat că ‘Aasim ibn ‘Umar ibn al-Khattaab a spus: „L-am însoțit pe Ibn ‘Umar pe drumul către Makkah. El ne-a condus în rugăciunea a două rak’ah ale rugăciunii Zuhr, apoi a plecat și am plecat împreună cu el până a ajuns la locul unde se aflau bagajele lui. S-a așezat și ne-am așezat împreună cu el, apoi s-a uitat spre locul în care ne rugaserăm și a văzut niște oameni în picioare și a întrebat: «Ce fac acești oameni?» Am spus: «Se roagă rugăciuni voluntare.» El a spus: «Dacă aș fi vrut să mă rog (rugăciuni naafil sau Sunnah) după rugăciunea fard, mi-aș fi completat rugăciunea (adică nu aș fi scurtat-o).» O, fiul fratelui meu, l-am însoțit pe Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) în timpul călătoriei și nu a adăugat nimic la aceste două rak’ah până când Allah l-a luat (prin moarte); l-am însoțit pe Abu Bakr și nu a adăugat nimic la aceste două rak’ah până când Allah l-a luat (prin moarte); l-am însoțit pe ‘Umar și nu a adăugat nimic la aceste două rak’ah până când Allah l-a luat (prin moarte); și l-am însoțit pe ‘Uthmaan și nu a adăugat nimic la aceste două rak’ah până când Allah l-a luat (prin moarte). Iar Allah spune (interpretarea sensului): 

«Într-adevăr, în Mesagerul lui Allah (Muhammad) aveți un exemplu frumos de urmat» [al-Ahzaab 33:21].” 

Ibn al-Qayyim (Allah să aibă milă de el) a spus: Acest lucru demonstrează înțelegerea sa, Allah să fie mulțumit de el. Căci Allah a redus la jumătate rugăciunile de patru rak’ah pentru călător. Dacă ar fi fost prescris să se roage cele două rak’ah (ale rugăciunii Sunnah) înainte și după, ar fi fost mai potrivit să se roage rugăciunea fard complet.

Zaad al-Ma’aad, 1/316 

Un alt factor care indică faptul că este prescrisă omiterea rugăciunilor Sunnah obișnuite în timpul călătoriei este relatarea saheeh de la Ibn ‘Umar (Allah să fie mulțumit de el), care a spus: „Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a combinat rugăciunile Maghrib și ‘Isha în Jam’ (adică, Muzdalifah), rostind iqaamah pentru fiecare dintre ele, și nu s-a rugat Sunnah între ele sau după niciuna dintre ele.” 

Relatat de al-Bukhari, 1673. 

De asemenea, s-a relatat că Jaabir ibn ‘Abd-Allah a spus: Mesagerul lui Allah a călătorit până a ajuns la ‘Arafah, unde a găsit că fusese ridicat cortul pentru el la Namirah. A rămas acolo până când soarele a trecut de zenit, apoi a cerut ca al-Qaswa’ (cămila sa) să fie înșeuată și a călărit până în partea de jos a văii, unde le-a vorbit oamenilor. Apoi i-a spus lui Bilaal să rostească adhaan (chemarea la rugăciune), apoi iqaamah, după care s-a rugat Zuhr; apoi Bilaal a rostit o altă iqaamah și el s-a rugat ‘Asr, fără să se roage nimic între ele.” 

Relatat de Muslim, 1218. 

Totuși, se face o excepție în cazul rugăciunii Sunnah obișnuite de la Fajr, care trebuie efectuată în timpul călătoriei la fel cum este efectuată atunci când nu se călătorește. Ibn al-Qayyim a spus: 

„Practica Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) în timpul călătoriei era să se roage doar rugăciunile obligatorii și nu s-a relatat că se ruga rugăciunile Sunnah obișnuite nici înainte, nici după rugăciunile fard, cu excepția Witr și a Sunnah de la Fajr, pe care nu le-a omis niciodată, indiferent dacă era în călătorie sau nu.” 

Zaad al-Ma’aad, 1/473 

Și a spus: 

„Atașamentul său față de rugăciunea Sunnah de la Fajr era mai puternic decât față de toate celelalte rugăciuni naafil, astfel încât nu o omitea pe aceasta sau Witr, indiferent dacă era în călătorie sau nu. Când călătorea, continua să se roage Sunnah de la Fajr și Witr și ținea la acestea mai mult decât la toate celelalte rugăciuni naafil. Nu s-a relatat că se ruga vreo altă rugăciune Sunnah obișnuită atunci când călătorea.” 

Zaad al-Ma’aad, 1/315 

S-a relatat că Abu Qutaadah (Allah să fie mulțumit de el) a spus: „Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) se afla într-o călătorie, iar Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) s-a oprit să se odihnească și m-am oprit împreună cu el. El a spus: «Privește!» Am spus: «Iată un călăreț, doi călăreți, trei...» până când am fost șapte. El a spus: «Asigurați-vă că nu pierdem rugăciunea» – adică rugăciunea Fajr. Însă au dormit adânc și nimic nu i-a trezit în afară de căldura soarelui. Apoi s-au ridicat și au călătorit o vreme, după care s-au oprit și au făcut wudoo’, iar Bilaal a rostit adhaan-ul și s-au rugat cele două rak’ah ale Fajr, apoi s-au rugat Fajr și au plecat călare. Și-au spus unii altora: «Am fost neglijenți cu privire la rugăciunea noastră.» Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: «Nu există neglijență în somn; neglijența apare atunci când cineva este treaz. Dacă unul dintre voi își uită rugăciunea, să se roage când și-o amintește.»” 

Relatat de Muslim, 681 

În capitolul numit Kitaab Salaat al-Musaafireen wa qasriha (Rugăciunea călătorilor și scurtarea rugăciunii) (nr. 724), Imam Muslim relatează de la ‘Aa’ishah că Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) nu era mai preocupat să se roage regulat vreo rugăciune naafil decât cele două rak’ah înainte de Fajr. 

În mod similar, călătorului îi este prescris să continue să se roage Witr, qiyaam al-layl (rugăciuni naafil noaptea), rugăciunea Duha și toate rugăciunile efectuate dintr-un motiv, precum rugăciunea după fiecare wudoo’, salaat al-tawbah (rugăciunea căinței), tahiyyat al-masjid (salutul moscheii), două rak’ah după Tawaaf etc. În mod similar, nu este interzis să te rogi deloc naafil. 

Acest lucru este indicat de următoarele ahaadeeth: 

1 – S-a relatat că Abu Hurayrah a spus: Prietenul meu drag [Profetul] (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) mi-a poruncit trei lucruri la care nu voi renunța, indiferent dacă sunt în călătorie sau nu: două rak’ah ale rugăciunii Duha, postul a trei zile din fiecare lună și să nu mă culc până când nu mă rog Witr.” 

Saheeh Sunan Abi Dawood, 1269. 

2 – S-a relatat că Ibn ‘Umar a spus: Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) obișnuia să se roage qiyaam al-layl pe cămila sa atunci când călătorea, indiferent în ce direcție era îndreptată, făcând gesturi pentru a reprezenta mișcările rugăciunii, cu excepția rugăciunilor obligatorii; și se ruga Witr pe cămila sa. 

Relatat de al-Bukhari, 1000. 

Potrivit unei alte relatări: Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) obișnuia să se roage rugăciuni naafil pe cămila sa, indiferent în ce direcție era îndreptată, și se ruga Witr în acest fel, însă nu se ruga astfel rugăciunile prescrise. 

Relatat de al-Bukhari, 1098. 

3 – S-a relatat că Jaabir ibn ‘Abd-Allah a spus: Mesagerul lui Allah obișnuia să se roage pe cămila sa, indiferent în ce direcție era îndreptată, însă atunci când dorea să se roage o rugăciune obligatorie, cobora de pe ea și se îndrepta spre qiblah. 

Relatat de al-Bukhari, 400. 

4 – S-a relatat de la al-Nadr, sclavul eliberat al lui ‘Umar ibn ‘Ubayd-Allah, că Abu Murrah, sclavul eliberat al lui Umm Haani’ bint Abi Taalib, i-a spus că a auzit-o pe Umm Haani’ bint Abi Taalib spunând: „M-am dus la Mesagerul lui Allah în anul Cuceririi [Makkah] și l-am găsit făcând ghusl, iar fiica lui, Faatimah, îl acoperea. L-am salutat cu salaam, iar el a spus: «Cine este?» Am spus: «Umm Haani’ bint Abi Taalib.» El a spus: «Bine ai venit, Umm Haani’!» Când a terminat ghusl-ul, s-a ridicat și s-a rugat opt rak’ah, purtând o singură haină înfășurată în jurul trupului. Când a terminat, am spus: «O, Mesager al lui Allah, fratele meu a spus că va ucide un om căruia i-am oferit protecție, pe cutare, fiul lui Hubayrah.» Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: «Îi vom oferi protecție celui căruia i-ai oferit protecție, o, Umm Haani’», iar aceasta s-a întâmplat la timpul Duha (dimineața).” 

Relatat de al-Bukhaari, 357 

Ideea este că este prescrisă omiterea rugăciunilor Sunnah obișnuite pentru cei care călătoresc și limitarea la cele două rak’ah Sunnah de la Fajr. De asemenea, este prescris caătorului să continue să se roage Salaat al-Witr, qiyaam al-layl, Duha și rugăciunile efectuate din motive specifice, precum și rugăciunile naafil în general. Din aceasta puteți înțelege că afirmația unora, potrivit căreia o parte din Sunnah în timpul călătoriei este să nu te rogi Sunnah, este greșită. Pe lângă faptul că nu are sens, aceasta contravine Sunnah autentice relatate de la Profet (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa). Opinia corectă este că nerostirea rugăciunilor Sunnah în timpul călătoriei se referă la rugăciunile Sunnah obișnuite efectuate înainte și după Zuhr și după Maghrib și ‘Isha’.

Iar Allah știe cel mai bine.