Momentul pentru adhkaar-urile serii și există vreo suprapunere între adhkaar-urile rugăciunii și adhkaar-urile dimineții și serii?

În primul rând: 

Savanții au avut opinii diferite cu privire la momentul pentru adhkaar-urile serii. Unii dintre ei au spus că acesta este între ‘Asr și Maghrib; unii au spus că este atunci când soarele trece de zenit (când începe timpul pentru Zuhr) până la apusul soarelui și prima parte a nopții; iar unii au spus că este de când soarele trece de zenit până la jumătatea nopții. 

Prima opinie a fost susținută de Ibn al-Qayyim (Allah să aibă milă de el). În al-Waabil al-Sayyib (p.127), el a spus: În ceea ce privește cele două extremități ale zilei, acestea sunt perioada dintre zorii zilei și răsăritul soarelui și perioada dintre ‘Asr și Maghrib. Allah spune (interpretarea sensului): 

„O, voi cei care credeți! Pomeniți-L pe Allah cu multă pomenire

42. Și preamăriți-L dimineața și seara [rugăciunile de dimineață (Fajr) și ‘Asr]”
[al-Ahzaab 33:41-42]

În ceea ce privește cuvântul aseel (tradus aici prin după-amiază), al-Jawhari a spus: este timpul de după ‘Asr până la apusul soarelui. 

Și Allah spune (interpretarea sensului): 

„și preamărește laudele Domnului tău în ‘Ashi (adică perioada de la prânz până la apus) și în Ibkaar (adică perioada de dimineață devreme sau de la răsărit până înainte de prânz)”
[Ghaafir 40:55]

Ibkaar înseamnă începutul zilei, iar ‘ashi înseamnă sfârșitul ei. 

Și Allah spune (interpretarea sensului): 

„și preamărește laudele Domnului tău înainte de răsăritul soarelui și înainte de apusul lui”

[Qaaf 50:39]

Aceasta este explicația celor menționate în hadeeth-ul celui care a spus cutare și cutare dimineața și după-amiaza; ceea ce se înțelege este înainte de răsăritul soarelui și înainte de apusul lui, astfel încât timpul pentru aceste adhkaar este după Fajr și după ‘Asr. 

A doua opinie a fost susținută de unii dintre savanți și a fost menționată într-o fatwa emisă de Comitetul Permanent, când au fost întrebați: Adhkaar-urile serii trebuie rostite după ‘Asr, după apusul soarelui sau după rugăciunea Maghrib?

Ei au răspuns: Adhkaar-urile serii încep după ce soarele trece de zenit, până la apus, și la începutul nopții. Adhkaar-urile dimineții încep de la ivirea zorilor până când soarele trece de zenit. Allah spune (interpretarea sensului): 

„și preamărește laudele Domnului tău înainte de răsăritul soarelui și înainte de apusul lui”
[Ta-Ha 20:130] 

„Și pomenește-L pe Domnul tău în sinea ta, cu umilință și teamă și fără voce puternică în cuvinte, dimineața și după-amiaza [asaal]”
[al-A’raaf 7:205]

Cuvântul asaal (tradus aici prin „după-amiezi”) se referă la perioada dintre ‘Asr și Maghrib.  

Și Allah spune (interpretarea sensului): 

„Așadar, preamăriți-L pe Allah [mai presus de tot ceea ce rău Îi asociază Lui (o, credincioșilor)] când ajungeți seara [adică împliniți rugăciunile de apus (Maghrib) și de noapte (‘Ishaa’)] și când intrați în dimineață [adică împliniți rugăciunea de dimineață (Fajr)].

18. Ale Lui sunt toate laudele și mulțumirile din ceruri și de pe pământ; și (preamăriți-L) după-amiaza (adică împliniți rugăciunea ‘Asr) și când ajungeți la timpul în care ziua începe să decline (adică împliniți rugăciunea Zuhr)”
[al-Room 30:18]

sfârșitul citatului din Fataawa al-Lajnah al-Daa’imah (24/178) 

A treia opinie a fost susținută de al-Suyooti (Allah să aibă milă de el), după cum a fost citat de Ibn ‘Allaan în al-Futoohaat al-Rabbaaniyyah ‘ala al-Adhkaar al-Nawaawiyyah (3/73). 

Astfel, este de asemenea clar că există o diferență de opinie cu privire la momentul pentru adhkaar-urile dimineții – este acesta timpul dintre zori și răsăritul soarelui sau până când soarele ajunge la zenit? 

Există mai multe opinii în această privință, însă ne-am limitat la cele mai cunoscute. 

În al doilea rând: 

Sunnah saheeh indică faptul că Ayat al-Kurisy trebuie recitată între adhkaar-urile dimineții și serii. Acest lucru a fost relatat de al-Nasaa’i în ‘Aml al-Yawm wa’l-Laylah și de al-Tabaraani în al-Kabeer, de la Ubayy ibn Ka’b (Allah să fie mulțumit de el), care a spus că avea o grămadă de curmale din care dispăreau unele, așa că a păzit-o într-o noapte și a văzut o creatură care semăna cu un băiat ajuns la maturitate. El l-a salutat, iar acesta i-a răspuns la salut și a spus: „Ce ești, un jinni sau un om?” El a spus: „Un jinni.” El a spus: „Întinde-mi mâna.” Și acesta și-a întins mâna, iar el a văzut că era laba unui câine cu păr de câine. El a spus: „Aceasta este forma djinnilor?” El a spus: „Djinnii știu că printre ei nu există niciun om mai puternic decât mine.” El a spus: „Ce te-a adus aici?” El a spus: „Am auzit că îți place să dai de pomană, așa că am venit pentru o parte din mâncarea ta.” El a spus: „Ce ne va proteja de tine?” El a spus: „Acest verset care se află în soorat al-Baqarah: ‘Allah! Laa ilaaha illa Huwa (nimeni nu are dreptul să fie adorat în afară de El), Al-Hayyul-Qayyoom (Cel Veșnic Viu, Cel Care susține și protejează tot ceea ce există)…’ [al-Baqarah 2:255]. Oricine îl recită seara va fi protejat de noi până dimineața, iar oricine îl recită dimineața va fi protejat de noi până seara.” În dimineața următoare, el a venit la Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) și i-a menționat aceasta, iar el a spus: „Cel rău a spus adevărul.” Isnaad-ul acestui hadeeth a fost considerat jayyid de al-Mundhiri în al-Targheeb wa’l-Tarheeb și a fost considerat saheeh de al-Albaani în Saheeh al-Targheeb (662). 

Sunnah indică, de asemenea, faptul că al-Mi’wadhatayn (adică ultimele două soorah-uri din Qur’aan) fac parte dintre adhkaar-urile dimineții și serii. Abu Dawood (5082), al-Tirmidhi (3575) și al-Nasaa’i (5428) au relatat de la ‘Abd-Allah ibn Khubayb că acesta a spus: Am plecat într-o noapte foarte ploioasă și întunecată, căutându-l pe Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) pentru ca el să ne conducă în rugăciune. L-am ajuns din urmă, iar el a spus: „Te-ai rugat?” Nu am spus nimic, iar el a spus: „Spune ceva”, dar nu am spus nimic. El a spus: „Spune ceva”, dar nu am spus nimic. El a spus: „Spune ceva”, iar eu am spus: „O, Mesager al lui Allah, ce ar trebui să spun?” El a spus: „Spune: ‘Qul huwa Allaahu ahad (Soorah 112) și al-Mi’wadhatayn seara și dimineața, de trei ori, iar aceasta îți va fi suficient împotriva tuturor lucrurilor.” Acest hadeeth a fost considerat hasan de al-Albaani în Saheeh Abi Dawood. 

În ceea ce privește recitarea versetului pocăinței, există o relatare transmisă de Ibn al-Sunni în ‘Aml al-Yawm wa’l-Laylah (21), de la Abu’l-Darda’ (Allah să fie mulțumit de el), de la Profet (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui), care a spus: „Oricine spune în fiecare zi, dimineața și seara, Hasbi Allah alladhi laa illaha illa huwa ‘alayhi tawwakaltu wa huwa rabb al-‘arsh il-‘azeem (Allah îmi este suficient, în afară de El neexistând niciun alt dumnezeu; în El mi-am pus încrederea și El este Domnul Tronului măreț), de șapte ori, Allah îi va fi suficient în privința lucrului care îl îngrijorează, în această lume și în Viața de Apoi.” Acest hadeeth a fost considerat saheeh de Shu’ayb al-Arna’oot în Tahqeeq Zaad al-Ma’aad (2/342). 

În al treilea rând: 

Hadeeth-urile citate mai sus indică faptul că nu există nicio diferență între aceste adhkaar; toate pot fi rostite dimineața și seara. Nu este corect să se spună că unele dintre ele trebuie rostite după adhaan și altele după rugăciunea Maghrib. 

Dar, pe baza celor trei opinii cunoscute ale savanților cu privire la momentul pentru adhkaar-urile serii, pe care le-am menționat mai sus, cel care le spune între ‘Asr și Maghrib le-a spus la momentul potrivit. În ceea ce privește recitarea lor după adhaan sau Maghrib ori după rugăciunea Maghrib, aceasta este în conformitate cu opinia potrivit căreia timpul lor se extinde până la Maghrib sau până la jumătatea nopții, după cum s-a menționat mai sus. 

În al patrulea rând: 

Poate exista o suprapunere între adhkaar-urile rugăciunii și adhkaar-urile dimineții și serii. Sunnah indică faptul că Ayat al-Kursiy și al-Mi’wadhatayn se numără printre adhkaar-urile a căror recitare este prescrisă după rugăciuni. Al-Nasaa’i a relatat că Abu Umaamah (Allah să aibă milă de el) a spus: Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) a spus: „Oricine recită Ayat al-Kurisy după fiecare rugăciune, nimic nu se află între el și intrarea în Paradis în afară de moarte.” Acest hadeeth a fost considerat saheeh de al-Albaani în Saheeh al-Targheeb wa’l-Tarheeb (1595).

Abu Dawood (1523), al-Nasaa’i (1336) și al-Tirmidhi (2903) au relatat că ‘Uqbah ibn ‘Aamir a spus: Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) mi-a spus să recit al-Mu’awwidhaat după fiecare rugăciune.” Acesta a fost considerat saheeh de al-Albaani în Saheeh Abi Dawood. 

Așadar, cel care recită aceasta după rugăciunea Fajr. Aceasta îi va fi suficient pentru adhkaar-urile rugăciunii și adhkaar-urile dimineții, însă trebuie să recite al-Mu’awwidhaat de trei ori, după cum s-a menționat mai sus în hadeeth-ul lui ‘Abd-Allah ibn Khubayb. 

Cel care recită aceasta după rugăciunea ‘Asr sau după rugăciunea Maghrib – potrivit opiniei că timpul pentru adhkaar-urile serii durează până atunci – aceasta îi va fi suficient pentru adhkaar-urile rugăciunii și adhkaar-urile serii. 

Și Allah știe cel mai bine.