Minciuni despre un vis atribuit în mod fals Păzitorului mormântului Profetului

Șeicul ‘Abd al-‘Azeez ibn Baaz (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: 

Am auzit despre această scrisoare falsă de multe ori, de-a lungul multor ani; ea se răspândește printre oameni din când în când și a devenit foarte răspândită în rândul oamenilor simpli. Formularea ei variază, însă autorul spune că l-a văzut în vis pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) și că acesta i-a dat mesajul pentru a-l transmite mai departe… Acest falsificator face în scrisoarea sa multe afirmații care sunt minciuni evidente și în mod vădit false. Am atras atenția asupra ei în trecut și le-am explicat oamenilor că este în mod evident falsă. Când am văzut această ultimă versiune, am ezitat să scriu despre ea, deoarece este în mod evident falsă și deoarece falsificatorul are îndrăzneala extraordinară de a spune asemenea minciuni. Nu am crezut că falsitatea ei ar putea înșela pe cineva care are măcar puțină perspicacitate sau bun-simț. 

Dar mulți frați mi-au spus că această scrisoare a înșelat mulți oameni și că au distribuit-o între ei, iar unii dintre ei au crezut-o. Din acest motiv, am considerat că oameni ca mine ar trebui să scrie despre ea, pentru a explica faptul că este falsă și că reprezintă o invenție împotriva Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), astfel încât nimeni să nu fie înșelat de ea. Oricine are cunoștințe și credință sau o fire sănătoasă și bun-simț, dacă studiază această scrisoare, își va da seama că este o minciună și o invenție în multe privințe. 

L-am întrebat pe unul dintre rudele șeicului Ahmad, căruia îi este atribuită această minciună, despre această scrisoare, iar el mi-a spus că îi este atribuită în mod fals șeicului Ahmad și că acesta nu a spus niciodată așa ceva. Șeicul Ahmad menționat aici a murit cu ceva timp în urmă. Chiar dacă am presupune că acest șeic Ahmad sau cineva mai important decât el ar fi pretins că l-a văzut pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) în vis sau în stare de veghe și că acesta i-ar fi dat acest sfat, am ști cu certitudine că mințea sau că cel care i-a spus aceasta era Shaytaanul, și nu Mesagerul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), din multe motive, printre care următoarele: 

Mesagerul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) nu ar spune nimic altceva decât adevărul, fie în timpul vieții sale, fie după moartea sa. Această scrisoare contrazice în mod clar sharee’ah în multe privințe – după cum vom vedea mai jos. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) poate fi văzut în vis, iar cel care îl vede în forma sa adevărată l-a văzut într-adevăr, deoarece Shaytaanul nu poate apărea în forma lui, după cum se spune în hadeethul saheeh. Dar totul depinde de credința, sinceritatea, caracterul bun, exactitatea, angajamentul religios și încrederea de care dă dovadă cel care pretinde că l-a văzut și de faptul dacă l-a văzut pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) în forma sa adevărată sau într-o altă formă. Dacă există un hadeeth relatat de la Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), despre care se presupune că l-ar fi spus în timpul vieții sale, dar acesta nu este transmis de oameni de încredere, cu un caracter bun, nu poate fi acceptat sau folosit ca dovadă; sau dacă este transmis de naratori de încredere și exacți, dar contrazice o relatare transmisă de naratori mai puternici și nu poate fi împăcat în niciun fel cu acea relatare mai exactă și mai demnă de încredere, atunci una dintre ele este abrogată și nu poate fi urmată, iar a doua o abrogă și trebuie urmată ori de câte ori este posibil și când condițiile sale sunt îndeplinite. Dacă acest lucru nu este posibil și ele nu pot fi împăcate, atunci relatarea mai puțin demnă de încredere trebuie respinsă. Hotărârea în acest caz este că ea este ciudată (shaadhdh) și nu trebuie urmată. Așadar, ce putem spune despre o scrisoare al cărei autor, despre care se presupune că a transmis-o de la Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), este necunoscut și nu se știe dacă este demn de încredere sau nu? În acest caz, ea trebuie respinsă și nu trebuie să i se acorde nicio atenție, chiar dacă nu conține nimic contrar sharee’ah; cu atât mai mult dacă scrisoarea conține multe lucruri care indică faptul că este falsă și că îi este atribuită în mod fals Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) și dacă include hotărâri [?] pe care Allah nu le-a permis. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Oricine îmi atribuie cuvinte pe care nu le-am spus, să-și ocupe locul în Iad.” Sfârșitul citatului. 

Șeicul Saalih al-Fawzaan a scris un articol despre această scrisoare, avertizând împotriva ei, care a fost publicat în revista al-Da’wah, numărul 1082, în care a spus: 

Această scrisoare falsificată este veche. A apărut în Egipt cu mai bine de optzeci de ani în urmă, iar învățații au respins-o și au hotărât că este falsă, arătând minciunile și falsurile pe care le conține. Unul dintre învățați a fost șeicul Muhammad Rasheed Rida, care a spus în respingerea acestei scrisori: 

Am răspuns la această întrebare în anul 1322 AH și ne amintim că am văzut ceva asemănător acestei scrisori de multe ori, de când învățam să citim și să scriem și până acum. Toate îi sunt atribuite unui om numit Șeicul Ahmad, Păzitorul mormântului Profetului. Scrisoarea este în mod categoric falsă și nimeni care a avut cea mai mică urmă de cunoaștere și religie nu ar contesta aceasta. Dimpotrivă, doar oamenii simpli dintre masele analfabete cred în ea. 

Apoi a respins-o pe larg, combătând fiecare falsificare conținută în scrisoare. Mai mult, această scrisoare a fost primită cu entuziasm de unii dintre cei ignoranți, care au început să o tipărească și să o distribuie, deoarece au fost influențați de promisiunile și avertismentele cuprinse în ea; acest om imoral care a compus-o a spus că oricine face un anumit număr de copii și le distribuie va primi ceea ce dorește, că dacă este păcătos Allah îl va ierta, că dacă este angajat va fi promovat, că dacă are datorii acestea îi vor fi plătite, iar cel care nu crede în ea va fi umilit și va avea parte de cutare și cutare consecințe rele. Când unii dintre cei ignoranți citesc aceasta, sunt afectați de ea și merg mai departe și o distribuie din teamă și lăcomie. 

Învățații au afirmat că această scrisoare este falsă și i-au avertizat pe oameni împotriva distribuirii și credinței în ea. Printre acești învățați se numără șeicul ‘Abd al-‘Azeez ibn Baaz, care a respins-o într-un articol excelent și a arătat minciunile și înșelătoria pe care le conține. Această scrisoare este falsă din mai multe motive: 

În primul rând:

hotărârile Islamului, promisiunile și avertismentele, precum și informațiile despre ceea ce rezervă viitorul sunt toate chestiuni care pot fi dovedite numai prin revelația de la Allah către Mesagerul Său. Revelația s-a încheiat când Mesagerul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a murit, după ce Allah desăvârșise religia prin el. Am moștenit Coranul și Sunnah, care ne sunt suficiente pentru a ne călăuzi. În ceea ce privește visele și viziunile, ele nu dovedesc nimic, deoarece cele mai multe dintre ele sunt invențiile diavolilor, menite să-i îndepărteze pe oameni de religia lor. Falsificatorii acestei scrisori le promit celor care cred în ea că vor intra în Paradis, că nevoile lor vor fi împlinite și că vor fi eliberați de necazuri, iar celor care nu cred în ea le spun că vor merge în Iad și vor fi umiliți. Aceasta înseamnă prescrierea unei religii noi și minciuni împotriva lui Allah – căutăm adăpost la Allah de aceasta. 

În al doilea rând:

Falsificatorul acestei scrisori o face mai importantă decât Coranul, deoarece cel care copiază Coranul și îl trimite dintr-o țară în alta nu va primi răsplata pe care acest mincinos spune că o va primi cel care distribuie această scrisoare; iar cel care nu copiază Coranul și nu îl trimite dintr-o țară în alta nu va fi lipsit de mijlocirea Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) dacă este credincios – așadar, cum poate fi credinciosul lipsit de mijlocire dacă nu copiază această scrisoare și nu o trimite dintr-o țară în alta, după cum spune acest falsificator?

În al treilea rând:

Această scrisoare pretinde cunoașterea celor nevăzute, după cum spune: „vinerea aceasta au murit aproximativ șase mii (6,000) de oameni, dar niciunul dintre ei nu a ajuns în Paradis”. Aceasta este o pretenție de cunoaștere a celor nevăzute, pe care nimeni nu le cunoaște în afară de Allah, deoarece El este Cel care știe câți oameni mor în Islam și câți mor în kufr. Oricine pretinde cunoașterea celor nevăzute este un necredincios care nu crede în Allah. 

În al patrulea rând:

Răsplata și pedeapsa în această lume și în Viața de Apoi pot fi dovedite numai printr-un text din Cartea lui Allah sau din Sunnah Mesagerului Său. Acest falsificator spune că cei care cred în această scrisoare vor fi răsplătiți, iar cei care nu cred în ea și nu o distribuie vor fi pedepsiți. Allah a dovedit că aceasta este o minciună – laudă lui Allah – deoarece mulți musulmani nu au crezut în ea și au considerat-o o falsificare, iar nimic altceva decât binele nu li s-a întâmplat, în timp ce cei care au crezut în ea și au distribuit-o nu au avut parte decât de dezamăgire și pierdere. 

Mai mult, acest falsificator vrea să-i facă pe oamenii simpli și pe cei ignoranți să creadă în această scrisoare, așa că jură în mod repetat pe Allah că este sincer și că scrisoarea sa este adevărată și că, dacă minte, fie ca el să părăsească această lume urmând o religie diferită de Islam. El vrea să pară că iubește Islamul și că urăște păcatul și răul, astfel încât oamenii să aibă o părere bună despre el și să-l creadă. 

Aceasta face parte din intrigile sale rele și, într-adevăr, din prostia și ignoranța sa. Jurămintele și jurămintele repetate nu indică faptul că oricine procedează astfel este sincer. Mulți mincinoși jură pentru a-i înșela pe oameni. Iblees le-a jurat părinților noștri [Adam și Hawwa – Pacea fie asupra lor],  

„Într-adevăr, eu sunt unul dintre sfătuitorii sinceri pentru voi amândoi”

[al-A’raaf 7:21 – interpretarea sensului].

Și Allah i-a spus Profetului Său (interpretarea sensului):  

„Și nu asculta de fiecare Hallaaf Maheen (cel care jură mult și este mincinos sau lipsit de valoare)”

[al-Qalam 68:10].

Allah ne spune că ipocriții jură atunci când mint și că fac aceasta cu bună știință, după cum spune despre ei (interpretarea sensului): 

„ei vor jura cu siguranță că intenția lor nu este decât bună. Allah mărturisește că ei sunt cu adevărat mincinoși”

[al-Tawbah 9:107]

Crede acest ignorant nesăbuit că, dacă inventează minciuni împotriva lui Allah și a Mesagerului Său în această scrisoare și jură la sfârșitul ei, musulmanii îl vor crede și îi vor accepta cuvintele? Nicidecum! În ceea ce privește faptul că pretinde că este mândru de Islam și îndurerat de faptele rele, acesta este un fel de discurs menit să-i facă pe oameni să aibă o părere bună despre el și să accepte ceea ce spune, însă el nu își dă seama că blestematul Faraon a pretins că este sincer și binevoitor față de poporul său atunci când a spus, împiedicându-i să-l urmeze pe Moosa (Pacea fie asupra sa), 

„Mă tem că el vă va schimba religia sau că va face să apară stricăciune pe pământ”

[Ghaafir 40:26 – interpretarea sensului]

Nu oricine pare să ofere sfaturi și să fie mândru de Islam este sincer. Avertismentele împotriva răului și păcatului relatate în Coran și Sunnah, precum și descrierile pedepselor care rezultă din acestea sunt suficiente pentru cei care au credință. 

Poate că cineva va întreba: care este scopul autorului acestei scrisori? Ce motiv l-a determinat să o inventeze și să o distribuie? 

Răspunsul este că scopul său este să-i îndepărteze pe oameni de Cartea Domnului lor și de Sunnah Profetului lor și să-i îndrepte către mituri și povești false. Dacă îl cred în această privință și acest lucru devine larg acceptat printre ei, atunci el va inventa pentru ei tot mai multe lucruri, astfel încât acestea să-i distragă de la Coran și Sunnah; apoi va fi ușor să le introducă și mai multe idei false și să le schimbe credințele. Atât timp cât musulmanii aderă la Cartea Domnului lor și la Sunnah Profetului lor, cei care încearcă să-i rătăcească nu vor putea niciodată să-i abată de la religia lor, dar dacă abandonează Coranul și Sunnah și cred în mituri, povești și vise diavolești, va fi ușor pentru orice rătăcitor și eretic să-i ducă în rătăcire. Este posibil ca în spatele acestora să se afle organizații secrete de necredincioși care lucrează pentru a distribui aceste falsificări, pentru a-i îndepărta pe musulmani de religia lor. Acest lucru este indicat de faptul că acest mit există de un secol și este puțin probabil ca inventatorul său să mai fie în viață. Așadar, dacă nu ar fi existat cineva care să lucreze la distribuirea lui după moartea sa, nu ar fi reapărut. Prin urmare, feriți-vă, o, musulmanilor, să credeți în aceste falsificări. Nu le distribuiți între voi și întrebați-i pe învățați despre orice lucru pe care nu îl înțelegeți. 

Dușmanii lui Allah și ai Mesagerului Său dintre necredincioși, ipocriți și diavolii dintre djinni și oameni încearcă mereu să-i ducă pe oameni în rătăcire de la religia adevărată și să-i facă să urmeze religii false; să-i îndepărteze de calea care duce la Paradis și să-i facă să urmeze calea care duce la Iad, de la urmarea Mesagerilor la urmarea diavolilor și a celor care îi duc pe oameni în rătăcire. Ei obișnuiau să denatureze legile Profeților și să modifice Cărțile care le-au fost revelate Mesagerilor, așa cum au făcut cu Tawraat (Tora) și Injeel (Evanghelia). Când Allah l-a trimis pe Pecetea Profeților – Muhammad (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) – și i-a revelat Coranul cel Sfânt și calea dreaptă, El a garantat păstrarea Coranului și protejarea lui de schimbare și alterare. Allah spune (interpretarea sensului): 

„Într-adevăr, Noi, Noi am trimis Dhikr-ul (adică Coranul) și cu siguranță Noi îl vom păzi (de corupere)”

[al-Hijr 15:9] 

„Falsitatea nu poate ajunge la el nici din fața lui și nici din urma lui; el este trimis de Cel Atotînțelept, Vrednicul de toată lauda”

[Fussilat 41:42]

Și El a protejat Sunnah Profetului Său (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) de minciunile mincinoșilor prin eforturile susținute ale învățaților de încredere, care au păstrat-o și au transmis-o și au eliminat falsificările celor care au încercat să se amestece în ea. Ei au stabilit îndrumări și principii prin care hadeethurile saheeh (autentice) puteau fi deosebite de hadeethurile false, au adunat hadeethurile saheeh și le-au protejat, au enumerat hadeethurile false, le-au combătut și i-au avertizat pe oameni împotriva lor. Deoarece dușmanii lui Allah și ai Mesagerului Său nu au putut introduce idei false în Cartea lui Allah și în Sunnah Mesagerului Său, au recurs la încercarea de a-i îndepărta pe oameni de Coran și Sunnah și de a-i distrage cu povești false și pretinse vise, pline de promisiuni și avertismente false care îi pot ispiti și înșela pe cei slabi în credință și ignoranți și îi pot conduce pe mulți dintre ei la shirk și erezie și inovație în numele religiei, al adorării și al ascetismului, prin urmarea acestor mituri. 

Calea acestor rătăciți nu se bazează pe Coran și Sunnah, ci pe povești false și așa-numite vise. Astfel, ei se abat de la îndrumarea adevărată, abandonează Cartea lui Allah și Sunnah Mesagerului Său și dau ascultare șoaptelor lui Shaytaan. Aceasta este răsplata celui care se îndepărtează de Coran și Sunnah. Allah spune (interpretarea sensului): 

„Iar oricine se îndepărtează orbește de pomenirea Celui Milostiv (Allah) (adică de acest Coran și de adorarea lui Allah), Noi îi rânduim un Shaytaan (Satana – diavol) care să-i fie Qareen (însoțitor).

Și, într-adevăr, ei (Satanii / diavolii) îi împiedică de la cale (calea lui Allah), însă ei cred că sunt bine călăuziți!”

[al-Zukhruf 43:36]

Așadar, temeți-vă de Allah, o, robi ai lui Allah, aderați la Cartea Domnului vostru și la Sunnah Profetului vostru și feriți-vă de ideile false propagate de dușmanii Islamului. 

Fie ca Allah să ne ajute pe toți să aderăm la Coran și Sunnah. Fie ca Allah să trimită binecuvântări și pace asupra Profetului nostru Muhammad, asupra familiei și companionilor săi.