Mama ei a aprobat logodnicul, apoi l-a respins. Păcătuiește dacă se căsătorește cu el?
Întrebare
„M-am căsătorit cu o fată care are un caracter bun și este devotată religios. Părinții fetei sunt divorțați. Am cerut-o prin wali-ul ei (tutorele ei), iar el și mama ei m-au acceptat, însă mama a simțit o oarecare resentimente față de mine deoarece am cerut-o prin fostul ei soț – wali-ul fetei. Menționez că mama soției mele este instabilă mintal. Fostul ei soț mi-a spus acest lucru, la fel și soția mea. Între încheierea contractului de căsătorie și petrecerea de nuntă, mama soției mele a pus presiune asupra ei și a insultat-o, așa că am decis să devansăm nunta. I-am cerut wali-ului ei permisiunea de a o devansa, iar el mi-a dat permisiunea și a stabilit o dată pentru nuntă. Dar nunta s-a întâmplat să fie într-o zi în care mama fetei călătorea, iar noi știam că urma să călătorească. I-am cerut de mai multe ori să ne spună data la care urma să călătorească, dar nu ne-a spus nimic, deși știa data plecării și a întoarcerii. Soția mea mi-a cerut să amân nunta până la întoarcerea mamei ei, dar am refuzat, la fel și tutorele ei, deoarece cu cât nunta era amânată mai mult, cu atât ar fi apărut mai multe probleme. Mi-a devenit clar că mama soției mele încerca să mă determine să divorțez de soția mea. Nunta a avut loc în absența mamei soției mele, a unora dintre surorile ei și a unui frate. Mai târziu, am aflat că mama soției mele și sora ei cea mai mare îi îndemnaseră pe frații și surorile soției mele să nu participe, iar frații și surorile soției mele se împărțiseră în două grupuri: cei care nu au dat atenție acestei instigări și cei care au urmat-o. După nuntă, s-au rupt legăturile dintre soția mea și mama ei și surorile ei. Au acuzat-o pe soția mea că nu și-a ascultat mama și m-au acuzat pe mine că am instigat-o să nu-și asculte mama. Întrebarea mea este: Dacă presupunem, de dragul argumentului, că mama soției mele m-a respins ca soț pentru fiica ei, dar wali-ul ei a fost de acord și și-a încurajat fiica să mă accepte, faptul că soția mea nu și-a ascultat mama este considerat nesupunere? Ce se întâmplă dacă am un litigiu cu mama soției mele, iar soția mea se găsește într-o situație dificilă – cui ar trebui să-i dea ascultare, soțului sau mamei?."
Răspuns
În primul rând:
Îl rugăm pe Allah să vă binecuvânteze, să vă unească în bunătate și să vă binecuvânteze cu urmași evlavioși.
În al doilea rând:
Dacă lucrurile stau așa cum le descrieți, iar mama soției dumneavoastră suferă de probleme psihologice și v-a aprobat la început, atunci fiica ei nu păcătuiește dacă se împotrivește ei și acceptă să se căsătorească cu dumneavoastră, atât timp cât wali-ul ei a aprobat.
Ea trebuie să se străduiască să o onoreze și să mențină legăturile de rudenie cu ea, precum și o relație bună cu surorile ei, chiar dacă acestea o tratează rău, deoarece legăturile de rudenie sunt un lucru important. Cel care menține legăturile de rudenie nu este cel care răspunde cu aceeași monedă, ci cel care menține cu adevărat legăturile chiar dacă rudele sale îl părăsesc, după cum a spus Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa).
În al treilea rând:
Dacă există un conflict între ascultarea părinților și ascultarea soțului, atunci ascultarea soțului are prioritate, datorită măreției drepturilor sale asupra soției. Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Dacă i-aș porunci cuiva să se prosterneze în fața altcuiva, le-aș porunci femeilor să se prosterneze în fața soților lor, datorită drepturilor pe care Allah le-a dat acestora asupra lor.” Relatat de Abu Dawood (2140), al-Tirmidhi (1853) și Ibn Maajah (1853); clasificat drept saheeh de al-Albaani în Saheeh Abi Dawood.
Ahmad (19025) și al-Haakim au relatat de la al-Husayn ibn Muhsin că o mătușă paternă a acestuia a venit la Profet (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) pentru ceva de care avea nevoie, iar după ce nevoia ei a fost împlinită, Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) i-a spus: „Ai soț?” Ea a răspuns: Da. El a spus: „Cum te porți cu el?” Ea a răspuns: „Nu mă abat de la a-i acorda drepturile, cu excepția lucrurilor pe care nu le pot face.” El a spus: „Fii atentă la felul în care te porți cu el, căci el este paradisul și iadul tău.” Clasificat drept saheeh de al-Albaani în Saheeh al-Targheeb wa’l-Tarheeb (1933).
Imam Ahmad (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus despre o femeie care avea un soț și o mamă bolnavă: Ascultarea soțului ei este mai importantă decât ascultarea mamei sale, cu excepția cazului în care el îi dă permisiunea. Sharh Muntaha al-Iraadaat (3/47).
Însă soția dumneavoastră trebuie să-și onoreze mama cât poate, iar dumneavoastră trebuie să o ajutați să facă acest lucru.
Și Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.