Legătura dintre provizie (rizq) și moarte

În primul rând: durata vieții individului este perioada cât rămâne în această lume și este un tip de provizie (rizq) care, atunci când se încheie, individul va muri. Aceasta este durata vieții sale.

Oamenii sunt asemenea tuturor celorlalte creaturi care au durate de viață și un termen stabilit al morții, care nu poate fi grăbit sau amânat, deoarece termenul stabilit al morții este sfârșitul perioadei alocate lui. Durata vieții sale este perioada cât rămâne în această viață lumească, iar termenul stabilit al morții este momentul în care acea perioadă se încheie.

Este relatat în mod autentic de la Profet (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) că a spus: „Allah a hotărât destinele creației cu cincizeci de mii de ani înainte de a crea cerurile și pământul. Iar Tronul Său era deasupra apei.” Relatat de Muslim (2653).

Și este relatat în mod autentic că Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Allah exista și nimic nu exista înaintea Lui, iar Tronul Său era deasupra apei. El a scris totul în Carte și a creat cerurile și pământul. – Potrivit unei variante: apoi a creat cerurile și pământul. – Iar Allah, preaînălțat fie El, spune (interpretarea sensului):

{Așadar, când timpul lor va veni, ei nu vor rămâne în urmă nici măcar o oră și nici nu o vor devansa} [al-A‘raf 7:34].”

Relatat de al-Bukhari (3191).

Allah știe ce se va întâmpla înainte să se întâmple, deoarece El a hotărât aceasta. El știe, așadar, că acesta va muri de o boală de stomac, de pleurezie, fiind strivit sub o clădire prăbușită, prin înec sau din alte cauze ale morții, iar acela va fi ucis fie prin otrăvire, sabie, pietre sau alte modalități de ucidere.

Vezi: Jami‘ al-Masa’il Vol. 7 (37).

Durata vieții individului este inclusă în sensul general al proviziei (rizq), iar orice provizie hotărâtă de Allah pentru o persoană se va încheia când durata vieții sale se încheie. În hadithul relatat de la ‘Abdullah se spune că Umm Habibah, soția Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), a spus: O, Allah, lasă-mă să mă bucur toată viața de compania soțului meu, Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), a tatălui meu Abu Sufyan și a fratelui meu Mu ‘awiyah. Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „I-ai cerut lui Allah durate de viață deja stabilite, zile deja numărate și provizii deja alocate. Allah nu va face niciodată ceva înainte de timpul său și nu îl va amâna dincolo de timpul său. Dacă I-ai fi cerut lui Allah să îți acorde refugiu de pedeapsa Focului sau de pedeapsa din mormânt, aceasta ar fi fost mai bună sau preferabilă.” Relatat de Muslim (2663).

În al doilea rând:

Ceea ce s-a discutat mai sus are un sens valid și este logic, iar ceea ce este menționat în întrebare nu îl contrazice.

Provizia (rizq) include ceea ce primește o persoană în această lume și îi satisface nevoile esențiale și de bază.

Provizia se referă la tot ceea ce servește la satisfacerea nevoilor unei persoane în această viață, precum hrana, animalele, pomii fructiferi, îmbrăcămintea și orice ar putea dobândi prin intermediul argintului și aurului (monede). Allah, preaînălțat fie El, spune (interpretarea sensului):

{Iar când la împărțire sunt prezenți [și] alte rude, orfani și nevoiași, atunci dați-le ceva din avere} [an-Nisa’ 4:8]

adică din ceea ce a lăsat în urmă cel decedat.

Și El spune:

{Allah extinde provizia pentru cine voiește și o restrânge. Iar ei se bucură de viața lumească…} [ar-Ra‘d 13:26].

Și El spune, relatând povestea lui Qarun:

{Și i-am dat comori …

… O, cât de mult extinde Allah provizia pentru cine voiește dintre robii Săi și o restrânge!}

[al-Qasas 28:76-82] – ceea ce se înțelege aici sunt comorile lui Qarun.

Și Allah spune:

{ Iar dacă Allah ar fi extins [în exces] provizia pentru robii Săi, ei ar fi săvârșit tiranie pe pământ} [ash-Shura 42:27].

În terminologia islamică, potrivit savanților lui ahl as-sunnah, sensul lui rizq (provizie) este același cu sensul lingvistic. Principiul de bază este că niciun sens religios specific nu poate fi atribuit unui cuvânt fără dovezi. Așadar, cuvântul rizq (provizie) se aplică lucrurilor dobândite atât prin mijloace halal, cât și prin mijloace haram, deoarece faptul că sunt dobândite prin mijloace halal sau haram nu este relevant aici. Aceasta este o chestiune care trebuie discutată în altă parte, dar putem menționa că Allah acceptă doar ceea ce este bun și permis. Acest lucru diferă de la o etapă a revelației la alta, precum în cazul alcoolului și al comerțului cu acesta înainte ca el să fie interzis. Ideea este că ei cheltuiau din orice provizie aveau în mâini.

At-Tahrir wa’t-Tanwir (1/135-234). Vezi și: al-Mu‘jam al-Ishtiqaqi (2/794-795).

Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (Allah să aibă milă de el) a spus:

Cuvântul provizie se aplică lucrului pe care Allah, preaînălțat fie El, i l-a permis unei persoane și i l-a dat în posesie și se poate referi la ceea ce hrănește o persoană. Sfârșitul citatului din Majmu‘ al-Fatawa (8/545).

Pe baza acestui fapt, dacă o persoană moare înainte să intre în posesia unui lucru sau înainte să îl folosească ori să beneficieze de el, acesta nu face parte din provizia care i-a fost hotărâtă. Acest lucru este clar și ușor de înțeles. Se aplică chiar dacă a prestat o muncă și apoi a murit înainte să primească plata pentru ea; acea plată nu făcea parte din provizia care îi fusese alocată în această lume. Iar dacă moare înainte să se bucure de o sănătate bună, atunci acea sănătate bună nu făcea parte din provizia care îi fusese alocată în această lume. Același lucru se aplică hranei care nu a intrat în stomacul său sau lucrurilor care nu au intrat în posesia sa și nu au ajuns sub controlul său cât timp se afla în această lume; aceste lucruri nu i-au fost alocate ca provizie.

În hadithul lui ‘Abdullah ibn Mas‘ud (Allah să fie mulțumit de el) se spune că Mesagerul lui Allah (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Nu există faptă care să apropie o persoană de Paradis fără să v-o fi poruncit și nu există faptă care să apropie o persoană de Iad fără să v-o fi interzis. Nimeni nu trebuie să creadă că provizia sa întârzie să vină, deoarece Jibril (pacea fie asupra sa) mi-a inspirat că niciunul dintre voi nu va părăsi vreodată această lume până când nu își va primi provizia în întregime. Așadar, temeți-vă de Allah, o, oameni, și fiți cumpătați în căutarea proviziei, iar dacă unul dintre voi consideră că provizia sa întârzie să vină, să nu o caute prin neascultarea lui Allah, deoarece bunătatea lui Allah nu poate fi dobândită prin neascultarea Lui.”

Relatat de al-Hakim în al-Mustadrak (2189) și de alții. Al- Albani a spus: Este sahih datorită dovezilor coroborante.

Concluzie:

Cuvintele menționate în întrebare sunt corecte și nu este nimic greșit în ele.

Și Allah știe cel mai bine.