„Laudă lui Allah, care m-a hrănit și mi-a acordat provizii.”?

Formularea hadithului este următoarea: S-a relatat că Abu Sa’eed (Allah să fie mulțumit de el) a spus: Când Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) mânca sau bea ceva, spunea: „Al-hamdu Lillah illathi at’amana wa saqana wa ja’alana Muslimeen (Laudă lui Allah, care ne-a dat mâncare și băutură și ne-a făcut musulmani).” 

Relatat de Abu Dawood, 3850; al-Tirmithi, 3457. 

Shaykh al-‘Albani a spus în comentariul său la al-Kalim al-Tayyib (189) de Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah: 

Isnādul (lanțul relatării) său este da’eef, deoarece relatatorii au fost confuzi în privința lui, după cum a explicat al-Hafiz în al-Tahtheeb; precum și al-Hafiz al-Mazzi înaintea lui în Tuhfat al-Ashraf, 3/353-354; și Imam al-Bukhari înaintea lor în al-Tareekh al-Kabeer, 1/1/353-354; și al-Nasai în al-Yawm wa’l-Laylah, 288-290. Iar al-Tirmithi, în ciuda indulgenței sale bine cunoscute, nu l-a clasificat drept hasan (autentic), 

Există hadithuri (relatări) similare care sunt dovedite de la Profet (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) cu privire la această chestiune, precum următoarele: 

-         S-a relatat de la Abu Umamah (Allah să fie mulțumit de el) că atunci când Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) termina de mâncat – iar într-o ocazie a spus: când masa era strânsă – spunea: „Al-hamdu Lillaah illadhi kafana wa arwana ghayra makfiyyin wa la makfoor (Laudă lui Allah, care ne-a împlinit nevoile și ne-a potolit setea. Binefacerea Ta nu poate fi răsplătită și nici negată).” Iar într-o ocazie a spus: „Al-hamdu Lillahi rabbina ghayr mukfiyyin wa la muwadda’in wa la mustaghna rabbana (Laudă lui Allah, Domnul nostru. Binefacerea Ta nu poate fi răsplătită, nu poate fi abandonată și nu putem renunța la ea, Domnul nostru).” Relatat de al-Bukhari, 5459.

-         S-a relatat că Abu Ayyoob al-Ansari (Allah să fie mulțumit de el) a spus: Când Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) mânca sau bea ceva, spunea: „Al-hamdu Lillah illathi at’ama wa saqa wa sawwaghahu wa ja’ala lahu makhrajan (Laudă lui Allah, care a dat mâncare și băutură, le-a făcut ușor de înghițit și a făcut o cale de ieșire pentru acestea).”

Relatat de Abu Dawood (3851) și clasificat drept saheeh (autentic) de al-Albani în al-Saheehah (2061). 

Iar Allah știe cel mai bine.