Iubire

Islamul a venit pentru a închide ușile care duc la rău și păcat și se străduiește să blocheze toate mijloacele care pot duce la coruperea inimilor și a minților. Dragostea și îndrăgostirea dintre sexe se numără printre cele mai grave probleme. 

Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus în Majmoo’ al-Fatawa (10/129): 

Dragostea este o boală psihologică și, dacă se intensifică, afectează trupul și devine o boală fizică, fie sub forma unor boli ale creierului, despre care se spune că sunt boli provocate de waswaas, fie sub forma unor boli ale trupului, precum slăbiciunea, emacierea și altele asemenea. Sfârșitul citatului. 

Și el (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus în Majmoo’ al-Fatawa (10/132): 

A iubi o femeie care nu îi este mahram duce la multe consecințe negative, a căror amploare deplină este cunoscută numai de Domnul oamenilor. Este o boală care afectează angajamentul religios al celui care suferă de ea, iar apoi îi poate afecta și mintea și trupul. Sfârșitul citatului. 

Este suficient să observăm că unul dintre efectele iubirii față de un membru al sexului opus este robirea inimii, care ajunge captivă persoanei iubite. Așadar, iubirea este o ușă care duce la umilire și supunere. Acest lucru este suficient pentru a te îndepărta de această boală. 

Ibn Taymiyah (Allah să aibă milă de el) a spus în Majmoo’ al-Fatawa (10/185): 

Dacă un bărbat este îndrăgostit de o femeie, chiar dacă aceasta îi este permisă, inima lui rămâne robită ei, iar ea îl poate controla după bunul plac, deși, în aparență, el pare a-i fi stăpân, deoarece este soțul ei; însă, în realitate, el este prizonierul și sclavul ei, mai ales dacă ea este conștientă de nevoia și iubirea lui față de ea. În acest caz, ea îl va controla așa cum un stăpân aspru și tiranic își controlează sclavul umil, care nu se poate elibera de el. Dimpotrivă, situația lui este și mai gravă, deoarece robirea inimii este mai rea decât robirea trupului. Sfârșitul citatului. 

Atașamentul față de sexul opus nu se va instala într-o inimă plină de iubire pentru Allah; el afectează doar o inimă goală și slabă, astfel încât poate pune stăpânire pe ea, iar apoi, când devine puternic și dominator, poate învinge iubirea pentru Allah și îl poate conduce pe om la shirk. De aceea se spune: Iubirea este acțiunea unei inimi goale. 

Dacă inima este lipsită de iubirea și pomenirea Celui Milostiv și este străină de a-I vorbi, se va umple de iubirea femeilor, a imaginilor și a ascultării muzicii. 

Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (Allah să aibă milă de el) a spus în Majmoo’ al-Fatawa (10/135): 

Dacă inima Îl iubește numai pe Allah și Îi este sincer devotată, nu se va gândi deloc, de la bun început, să iubească pe altcineva, cu atât mai puțin să se îndrăgostească. Atunci când o inimă se îndrăgostește, aceasta se datorează lipsei iubirii exclusive pentru Allah. Prin urmare, deoarece Yoosuf Îl iubea pe Allah și Îi era sincer devotat, nu a căzut în capcana iubirii, ci Allah spune (interpretarea sensului): 

„Astfel s-a întâmplat, pentru ca Noi să îndepărtăm de la el răul și relațiile sexuale ilegale. Cu adevărat, el a fost unul dintre robii Noștri aleși, (călăuziți)” [Yoosuf 12:24]

În ceea ce o privește pe soția lui al-‘Azeez, ea era o mushrikă, la fel ca poporul ei, de aceea a căzut în această capcană. Sfârșitul citatului. 

Musulmanul trebuie să se salveze de această soartă și să nu fie neglijent în a se feri de ea și a se elibera de ea. Dacă este neglijent în această privință și urmează calea iubirii, continuând să arunce priviri haraam sau să asculte lucruri haraam și fiind nepăsător în felul în care vorbește cu sexul opus etc., atunci, drept urmare, este cuprins de iubire, păcătuiește și va fi supus pedepsei pentru faptele sale.                                                                                                 

Câți oameni au fost nepăsători la începutul acestei probleme și au crezut că se vor putea elibera de ea ori de câte ori vor dori sau că se vor putea opri la o anumită limită și nu vor merge mai departe, până când boala s-a înrădăcinat puternic și niciun medic sau remediu nu a mai putut ajuta? 

Ibn al-Qayyim (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus în Rawdat al-Muhibbeen (147): 

Dacă pricina apare prin alegerea sa, nu are nicio scuză pentru consecințele care sunt dincolo de controlul său, însă dacă motivul este haram, bețivul nu are nicio scuză. Fără îndoială, a urma o privire cu o alta și a-și permite să continue să se gândească la acea persoană este asemenea consumului de băuturi îmbătătoare: el este de blamat pentru cauză. Sfârșitul citatului.  

Dacă o persoană se străduiește să se ferească de lucrurile care duc la această boală gravă, coborându-și privirea și nu uitându-se la lucruri haraam, neascultând lucruri haraam și îndepărtând gândurile trecătoare pe care shaytaan le aruncă în mintea sa, iar apoi este lovită de unele dintre relele acestei boli din cauza unei priviri trecătoare sau a unei tranzacții care este, în esență, permisă, și inima sa se atașează de o femeie, atunci nu este păcat asupra sa pentru aceasta, in sha Allah, deoarece Allah spune (interpretarea sensului): 

„Allah nu împovărează nicio persoană dincolo de puterea sa” [Al-Baqarah 2:286]

Ibn Taymiyah (Allah să aibă milă de el) a spus în Majmoo’ al-Fatawa (11/10): 

Dacă aceasta nu rezultă din neglijența sau transgresiunea sa, atunci nu păcătuiește pentru ceea ce i se întâmplă. Sfârșitul citatului. 

Ibn al-Qayyim (Allah să aibă milă de el) a spus în Rawdat al-Muhibbeen (147): 

Dacă dragostea apare dintr-un motiv care nu este haram, persoana nu este de blamat, cum este cazul celui care și-a iubit soția sau sclava, apoi s-a despărțit de ea, însă dragostea a rămas și nu l-a părăsit. El nu este de blamat pentru aceasta. În mod similar, dacă a fost o privire bruscă, apoi și-a ferit privirea, dar dragostea i-a cuprins inima fără să intenționeze acest lucru, el trebuie totuși să o îndepărteze și să-i reziste. Sfârșitul citatului. 

Dar el trebuie să-și trateze inima punând capăt efectelor acestei iubiri și umplându-și inima cu iubirea față de Allah și cerându-I ajutorul în această privință. Nu ar trebui să se sfiască prea mult să ceară sfatul unor oameni inteligenți și de încredere sau să consulte câțiva medici și psihologi, deoarece este posibil să găsească la ei un remediu. Făcând aceasta, trebuie să fie răbdător, să caute răsplata, să-și păstreze castitatea și  să păstreze tăcerea, iar Allah va rândui pentru el răsplată, in sha Allah. 

Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (Allah să aibă milă de el) a spus în Majmoo’ al-Fatawa (10/133): 

Dacă este încercat prin iubire, dar își păstrează castitatea și este răbdător, atunci va fi răsplătit pentru frica sa de Allah. Se știe din dovezile shar’i că, dacă o persoană își păstrează castitatea și evită lucrurile haram în privire, cuvânt și fapte, păstrează tăcerea în această privință și nu vorbește despre ea, astfel încât să nu existe vorbe haram despre aceasta, fie prin plângerea către o altă persoană, fie prin săvârșirea răului în mod deschis, fie prin urmărirea persoanei iubite în orice fel, și este răbdătoare în ascultarea de Allah și în evitarea păcatului, în ciuda durerii iubirii pe care o simte în inima sa, la fel cum cel lovit de o nenorocire suportă cu răbdare durerea acesteia, atunci va fi dintre cei care se tem de Allah și sunt răbdători: „Cu adevărat, cel care se teme de Allah, ascultându-I poruncile (abținându-se de la păcate și fapte rele și săvârșind fapte bune și virtuoase), și este răbdător, atunci, cu siguranță, Allah nu lasă să se piardă răsplata Muhsinoon (a celor care fac binele)” [Yoosuf 12:90]. Sfârșitul citatului. 

Consultați și întrebările nr. 20949 și 33702. 

Și Allah știe cel mai bine.