Își poate obliga soția să renunțe la serviciu?
Întrebare
„M-am căsătorit și încă nu am consumat căsătoria. Soția mea refuză să renunțe la serviciu pentru a ne putea căsători și pentru a putea călători cu mine. Care este soluția? Nu vreau să mai pierd timpul cu ea. Pot să divorțez de ea fără să-i plătesc partea amânată a mahr-ului, deoarece este considerată răzvrătită cu voia (naashiz) pentru că nu ascultă porunca mea de a-și părăsi serviciul?."
Răspuns
Atâta timp cât știai că această femeie lucrează atunci când te-ai căsătorit cu ea și ai fost de acord cu aceasta și nu ai stipulat că trebuie să renunțe la serviciu, nu ai dreptul să o obligi să părăsească acest serviciu după ce te-ai căsătorit cu ea.
Se spune în al-Rawd al-Murbi‘ wa Haashiyatuhu:
„El are dreptul să o împiedice să se angajeze” deoarece, ca urmare a acestui lucru, drepturile lui vor fi neglijate; prin urmare, nu este potrivit ca ea să se angajeze decât cu permisiunea lui. Dar dacă s-a angajat înainte de căsătorie, aceasta este valabilă și obligatorie.
Se spune în nota de subsol sau comentariu:
Adică angajarea ei este valabilă, iar contractul este obligatoriu, iar soțul nu are dreptul să-l anuleze, deoarece beneficiile au fost dobândite printr-un contract încheiat înainte de contractul său de căsătorie.
Sfârșitul citatului din Haashiyat al-Rawd al-Murbi‘ de Ibn Qaasim, 6/444. A se vedea și al-Insaaf, 8/267
Shaykh Zakariya al-Ansaari (Allah să aibă milă de el) a spus:
Dacă o femeie liberă se angajează pentru a efectua o anumită muncă, precum alăptarea unui copil sau orice alt scop, fără permisiunea soțului ei, aceasta nu este permisă, deoarece tot timpul ei este dedicat îndeplinirii drepturilor lui… Însă cu permisiunea lui este permisă.
Dacă s-a căsătorit cu ea când era angajată, nu are dreptul să o împiedice să îndeplinească termenii contractului de care este obligată; aceasta este similară situației în care s-a angajat cu permisiunea lui. Sfârșitul citatului din Asna al-Mataalib, 2/409.
Pe baza acestui lucru:
Soțul nu are dreptul să o ia din țara în care soția sa trebuie să rămână potrivit termenilor contractului despre care știa înainte de a se căsători cu ea sau pentru care i-a dat permisiunea.
Se spune în Minah al-Jaleel:
Dacă o femeie s-a angajat să lucreze ca doică, iar soțul ei vrea să o ia din ținutul în care locuiește familia copilului alăptat, dacă s-a angajat ca doică cu permisiunea lui, nu are dreptul să facă aceasta. Dar dacă a fost fără permisiunea lui, atunci are dreptul să facă aceasta, iar contractul de muncă este anulat.
Sfârșitul citatului din Minah al-Jaleel, 7/471
Pe baza celor de mai sus:
Chestiunea depinde de tine și de soția ta. Dacă ea acceptă să renunțe la serviciu pentru a călători cu tine, atunci a făcut bine. Dar dacă nu acceptă aceasta, atunci poți căuta un serviciu potrivit în locul în care soția ta locuiește și lucrează.
Dacă nu ești de acord cu aceasta și vrei să divorțezi de ea, nu ai dreptul să reții mahr-ul pe care ai fost de acord să i-l dai și ea nu este răzvrătită cu voia (naashiz) pentru că refuză să renunțe la serviciu. Mai degrabă, fie poți rămâne cu ea, fie poți divorța de ea și să-i oferi dreptul pe care îl are asupra ta, și anume jumătate din mahr-ul stipulat.
Îl rugăm pe Allah să îndrepte lucrurile pentru tine și soția ta și să vă împace.
Și Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.