Își poate împărți averea între moștenitori în timp ce este bolnav?
Întrebare
„Vă rog să mă sfătuiți cu privire la acest caz particular: „Structura familiei: Tată, mamă, 5 fii, 2 fiice (TOȚI ÎN VIAȚĂ, căsătoriți, toți bărbații lucrează și toate femeile sunt casnice) Scenariul nr. 1: Bunurile tatălui: Proprietăți (teren etc.) și orice sold bancar sau obiecte de podoabă etc. pe numele său + o proprietate cumpărată de tată, dar înregistrată pe numele a trei fii. 1: a) Distribuirea moștenirii bunurilor tatălui conform Shariah se face numai după moartea lui și nu poate avea loc mai devreme? b) În timpul vieții sale, poate distribui după propria voință? c) Ce se întâmplă dacă, din punct de vedere medical, nu este apt pentru o astfel de distribuire în timpul vieții sale? d) Și, având în vedere c de mai sus, dacă apare necesitatea de a face distribuirea la cererea unuia sau a tuturor? Care ar fi hotărârea? e) Care ar fi hotărârea pentru proprietatea cumpărată efectiv de tată, dar înregistrată pe numele a trei fii? 2: Dacă tatăl a fondat o societate cu răspundere limitată cu o participație desemnată, ar fi această afacere supusă distribuirii prin moștenire?."
Răspuns
În primul rând:
Distribuirea averii succesorale poate avea loc numai după moartea celui care o lasă în urmă. Acesta este principiul de bază. Persoana bolnavă poate trăi o perioadă și poate avea nevoie de acea avere sau unul dintre copiii săi poate muri înaintea sa.
În al doilea rând:
Este permis ca un bărbat să își împartă averea între moștenitorii săi în timpul vieții, când este sănătos, atât timp cât nu intenționează să le facă rău unora dintre moștenitori, privându-i pe unii sau dându-le unora mai puțin decât li se cuvine cu scopul de a le face rău.
Aceasta este considerată o donație din partea lui către copiii săi și trebuie să îi trateze în mod echitabil, dând fiecărui băiat de două ori mai mult decât fiecărei fete.
În al treilea rând:
Donațiile oferite în timpul bolii terminale intră sub incidența hotărârii privind testamentele și pot fi oferite numai dintr-o treime a averii. Dar nu este permis să se facă un testament în favoarea unui moștenitor, deoarece Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Allah i-a dat fiecărei persoane care are drepturi drepturile sale și nu există testament în favoarea unui moștenitor.”
(Acest hadeeth a fost clasificat drept saheeh de al-Albaani în Saheeh Abi Dawood).
Boala terminală este aceea în care se consideră cel mai probabil că individul va muri din cauza ei. Vezi: ash-Sharh al-Mumti‘, 11/101
În al patrulea rând:
Dacă tatăl este bolnav, dar nu este vorba despre o boală terminală, atunci nu este nimic greșit în a-i cere să împartă averea succesorală, mai ales deoarece acest lucru va preveni disputele în viitor.
Dar dacă este vorba despre boala sa terminală sau despre o boală care îi afectează înțelegerea și luarea deciziilor, precum Alzheimer, atunci nimeni nu are dreptul să dispună de averea lui sau să îi ceară, în acea stare, să dispună de vreo parte a averii sale.
În al cincilea rând:
În ceea ce privește ceea ce tatăl a înregistrat pe numele unora dintre fiii săi și care a fost o donație fără niciun motiv real, aceasta înseamnă favorizarea unui copil în detrimentul altuia, ceea ce este haraam. El ar trebui să ia acel lucru înapoi de la ei sau să le dea celorlalți copii ceva similar cu ceea ce le-a dat acelor fii. Dacă moare fără să îndrepte situația, atunci acei fii trebuie să dea înapoi ceea ce a fost înregistrat pe numele lor și să îl includă în restul averii succesorale, pentru ca aceasta să fie împărțită între toți moștenitorii.
Dacă a existat un motiv pentru favorizarea acestor fii, cum ar fi faptul că erau extrem de săraci sau bolnavi, atunci aceasta este considerată permisă de unii savanți.
În ceea ce privește a doua întrebare, nu este clar ce s-a intenționat prin aceasta. Poate că ai vrut să spui că tatăl a desemnat o societate să distribuie moștenirea. Aceasta se poate baza pe ceea ce s-a spus mai sus. Dacă tatăl era sănătos, atunci nu este nimic greșit în acest lucru.
Și Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.