Învățătorul le cere să trimită binecuvântări asupra Profetului de 300 de ori înaintea fiecărei lecții

Trimiterea întotdeauna a acestui număr de binecuvântări asupra Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) înaintea lecției nu reprezintă calea Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa), nici a companionilor săi și nici a celor care i-au urmat cu bunătate. Orice lucru de acest fel este o inovație (bid’ah), pe care Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a interzis-o și împotriva căreia ne-a avertizat când a spus: „Feriți-vă de lucrurile nou-inventate, căci fiecare lucru nou-inventat este o inovație și fiecare inovație este rătăcire.” Relatat de al-Tirmidhi (2600), Abu Dawood (3991) și Ibn Maajah (42); considerat saheeh de al-Albaani în Saheeh al-Jaami’ (2549). 

Iar Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Oricine face o faptă care nu este conformă cu această chestiune a noastră o va avea respinsă.” Relatat de Muslim (1817). 

Motivul pentru care această faptă este o inovație este că adorarea trebuie să fie prescrisă în natura sa, în modul în care este îndeplinită, în timpul în care este îndeplinită și în numărul de ori în care este îndeplinită. Allah poate fi adorat numai în modurile pe care El le-a prescris în Cartea Sa sau prin cuvintele Mesagerului lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa). 

Dhikr-ul poate fi prescris în principiu, însă oamenii încep să specifice modul în care trebuie făcut sau locul, timpul ori numărul, iar aceasta îl poate include în categoria inovației. 

Aceasta este indicată de relatarea transmisă de al-Tirmidhi (204) de la ‘Amr ibn Salamah, care a spus: Stăteam la ușa lui ‘Abd-Allah ibn Mas’ood înainte de rugăciunea Fajr, când el a ieșit. Am mers cu el la moschee, apoi Abu Moosa al-Ash’ari a venit la noi și a spus: A ieșit Abu ‘Abd al-Rahmaan la voi? Am spus: Nu. Atunci s-a așezat cu noi până când el a ieșit, iar când a ieșit ne-am ridicat cu toții. Abu Moosa i-a spus: O, Abu ‘Abd al-Rahmaan, chiar acum am văzut ceva în moschee cum nu am mai văzut niciodată, însă nu cred că a fost altceva decât bun. El a spus: Ce ai văzut? El a spus: În moschee am văzut niște oameni așezați în cercuri, așteptând rugăciunea. În fiecare cerc era un om, iar în mâinile lor aveau pietricele. El le spunea: Spuneți Allaahu akbar (Allah este Cel mai Mare) de o sută de ori, iar ei spuneau Allaahu akbar de o sută de ori. El le spunea: Spuneți Laa ilaaha ill-Allah (nu există zeu în afară de Allah) de o sută de ori, iar ei spuneau Laa ilaaha ill-Allah de o sută de ori. El le spunea: Spuneți Subhaan-Allah (Slavă lui Allah) de o sută de ori, iar ei spuneau Subhaan-Allah de o sută de ori. El a spus: Ce le-ai spus? El a spus: Nu le-am spus nimic; așteptam să văd ce crezi și așteptam porunca ta. El a spus: De ce nu le-ai spus să-și numere faptele rele și să le garantezi că faptele lor bune nu vor fi pierdute? Apoi a mers mai departe, iar noi am mers mai departe cu el, până când a ajuns la unul dintre acele cercuri. S-a oprit deasupra lor și a spus: Ce este aceasta pe care vă văd făcând-o? Ei au spus: O, Abu ‘Abd al-Rahmaan, acestea sunt pietre cu care numărăm takbeer-urile („Allaahu akbar”), tahleel-ul („Laa ilaaha illa-Allah”) și tasbeeh-ul („Subhaan-Allah”). El a spus: Numărați-vă faptele rele, căci vă garantez că niciuna dintre faptele voastre bune nu va fi pierdută. Vai vouă, o, ummă a lui Muhammad! Cât de repede ați ajuns pierduți! Companionii săi sunt încă în viață, mantia lui nu s-a uzat, iar vasul lui nu s-a spart încă. Pe Cel în Mâna Căruia se află sufletul meu, fie urmați o cale mai călăuzită decât calea lui Muhammad, fie deschideți ușa rătăcirii. Ei au spus: Pe Allah, nu am intenționat decât binele. El a spus: Câți dintre cei care au intenționat binele nu l-au atins. Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) ne-a spus că unii oameni vor recita Qur’aan-ul, însă acesta nu va trece mai departe de claviculele lor. Pe Allah, nu știu, poate că cei mai mulți dintre ei sunt dintre voi. Apoi s-a întors de la ei, iar ‘Amr ibn Salamah a spus: I-am văzut pe cei mai mulți dintre acei oameni din cercuri de partea Khawaarij care ne-au luptat în ziua de al-Nahrawaan. 

Gândiți-vă la atitudinea aceasta a lui Abu Moosa și a lui ‘Abd-Allah ibn Mas’ood și la modul în care au condamnat această metodă care nu fusese practicată de Profet (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) sau de companionii săi, deși dhikr-ul este, în principiu, prescris, vrednic de laudă și încurajat. 

Învățații au arătat că îndeplinirea unui act de adorare la un anumit timp sau într-un anumit loc ori într-un anumit mod care nu a fost relatat este considerată inovație. În acest caz se numește bid’ah idaafiyyah (o inovație prin adăugarea la ceva care este în principiu prescris). Este prescrisă în principiu, însă este respinsă din cauza modului în care este îndeplinită. 

Al-Shaatibi (Allah să aibă milă de el) a spus: Bid’ah (inovația) se referă la ceva nou-inventat în chestiunile religiei care seamănă cu ceea ce este prescris, prin care oamenii intenționează să exagereze în adorarea lui Allah. 

Aceasta include respectarea anumitor moduri și forme de adorare, precum recitarea dhikr-ului la unison sau considerarea zilei de naștere a Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) drept Eid și așa mai departe. 

Include de asemenea îndeplinirea anumitor acte de adorare la anumite momente pentru care nu există niciun temei în sharee’ah, precum postirea întotdeauna în ziua de cincisprezece Sha’baan (yawm al-nusf min Sha’baan) și petrecerea acelei nopți în rugăciune. 

Sfârșitul citatului din al-I’tisaam (1/37-39). 

Trimiterea binecuvântărilor asupra Profetului (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) este unul dintre cele mai bune acte de adorare și unul dintre cele mai mari mijloace de apropiere de Allah, însă îndeplinirea întotdeauna a acesteia înaintea fiecărei lecții de Qur’aan, cu acest număr specific, este ceva ce nu a fost relatat (de la Profet (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa)) și, prin urmare, este o inovație, chiar dacă cel care o îndeplinește are o intenție bună. Câți dintre cei care au intenționat binele nu l-au atins, după cum a spus Ibn Mas’ood (Allah să fie mulțumit de el). 

Ceea ce trebuie să faci este să-l sfătuiești pe acest învățător și să-i explici că ceea ce face nu este Sunnah, ci bid’ah. Dacă răspunde, atunci laudă lui Allah, însă dacă nu răspunde și poți învăța cum să reciți Qur’aan-ul de la altcineva, atunci trebuie să-l eviți, ca mustrare pentru el și pentru a împiedica pătrunderea inovației în școli prin intermediul lui.   

Allah să ne ajute pe noi și pe voi să iubim Sunnah și să o apărăm și să-l iubim pe Profet (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) și pe companionii săi. 

A se vedea și întrebările nr. 20005, 21902 și 22457.
Și Allah știe cel mai bine.