Întrebare despre testamente și moștenire

În primul rând: Nu este necesar să se redacteze un testament cu privire la împărțirea averii unei persoane în timpul vieții sale, deoarece una dintre condițiile moștenirii este stabilirea decesului testatorului. Odată ce decesul său a fost stabilit, averea sa este împărțită, așa cum este prescris în sharee’ah, între moștenitorii săi aflați în viață. Aceasta deoarece partea fiecărui moștenitor este definită potrivit sharee’ah, după cum spune Allah (interpretarea sensului): 

„Pentru bărbați este o parte din ceea ce lasă părinții și rudele apropiate, iar pentru femei este o parte din ceea ce lasă părinții și rudele apropiate, fie că averea este puțină sau multă — o parte stabilită prin lege”

[al-Nisa’ 4:7]

Este mai bine să nu se împartă averea prea devreme (adică înainte de moarte), cu excepția cazului în care testatorul se teme de un anumit conflict sau de o dispută între moștenitori ori că hotărârea shar’i nu va fi aplicată averii sale deoarece trăiește într-o țară care urmează legi create de oameni și nu sharee’ah. În acest caz, poate menționa acest lucru în testamentul său. 

În al doilea rând: Dacă presupunem că bunurile tale vor fi împărțite numai între persoanele menționate în întrebare – doi fii, o soție, o mamă, o bunică maternă, o soră și un tată (ai menționat că tatăl tău este în viață, că te-a părăsit și nu și-a îndeplinit obligația de a te întreține etc., însă el va moșteni de la tine, iar tu vei moșteni de la el) – atunci împărțirea averii va fi următoarea: 

Soția primește o optime, iar tatăl și mama primesc fiecare o șesime. Cei doi fii iau restul averii, împărțit în mod egal între ei. Nu îți este permis să lași prin testament ceva vreunuia dintre acești oameni în plus față de partea sa legală, deoarece Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Allah i-a dat fiecărei persoane îndreptățite partea sa legitimă, astfel că nu există testament pentru un moștenitor.” Relatat de al-Tirmidhi, 2046; considerat saheeh de al-Albaani. 

În ceea ce privește sora, ea este împiedicată să moștenească de prezența celor doi fii și a tatălui, astfel încât nu moștenește. Bunica maternă este împiedicată să moștenească de prezența mamei. 

Îți este permis să le lași prin testament o parte din avere (surorii și bunicii), atât timp cât aceasta nu depășește o treime din total. 

În al treilea rând:

Ai menționat în întrebarea ta că mama ta ți-a oferit o parte din casă drept cadou, dar nu ai menționat dacă i-a oferit surorii tale vreo parte din ea. Dacă nu i-a oferit nicio parte, atunci nu a fost dreaptă în ceea ce le-a oferit copiilor săi. Nu este permis ca o persoană să ofere ceva unora dintre copiii săi și nu și celorlalți sau să-i favorizeze pe unii față de alții în ceea ce privește darurile. Dimpotrivă, este obligatoriu să fie echitabilă în ceea ce oferă, pe baza hadeeth-ului lui al-Nu’maan ibn Basheer, care a spus că tatăl său l-a dus la Profet (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) atunci când i-a oferit un dar, pentru a-i cere Profetului să fie martor la aceasta. Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Le-ai oferit tuturor copiilor tăi ceva asemănător?” El a spus: „Nu.” El a spus: „Ia-l înapoi.” Apoi a spus: „Teme-te de Allah și tratează-ți copiii în mod egal.” Relatat de al-Bukhaari, 2398. 

A-i trata pe copii în mod egal înseamnă să-i oferi unui fiu echivalentul părții a două fiice, deoarece astfel a împărțit Allah moștenirea și nu există nimic mai echitabil decât împărțirea stabilită de Allah. 

Pe baza acestui fapt, fie trebuie să-i oferi surorii tale o treime din ceea ce ți-a oferit mama ta, fie să returnezi darul mamei tale, cu excepția cazului în care sora ta renunță de bunăvoie la drepturile sale, caz în care nu este nimic greșit în aceasta. Și Allah știe cel mai bine.