Îndrumări privind un parteneriat cu participație descrescătoare

Nu este nimic greșit în tranzacția menționată, care se numește parteneriat cu participație descrescătoare. Îndrumările cu privire la aceasta sunt următoarele: 

~1~

Să conveniți cu un partener să contribuiți cu părțile voastre din fonduri la construirea apartamentului, iar profitul – și anume veniturile din chirie – să fie împărțit potrivit celor asupra cărora ați convenit, iar orice pierdere să fie proporțională cu suma de bani investită de fiecare partener. Astfel, dacă construcția va costa 70,000, este permis să conveniți ca el să plătească 50,000, iar tu să plătești 20,000; apoi distribuirea profiturilor (chiriei) va fi potrivit celor asupra cărora ați convenit, indiferent dacă sunt părți egale, mai mici sau mai mari. Însă orice pierdere – dacă apare – trebuie să fie proporțională cu suma de bani pe care ați investit-o fiecare. 

~2~

Să conveniți ca, atunci când construcția este finalizată, să cumperi partea sa din apartament în tranșe, de exemplu dacă îi împarți partea în cinci tranșe și cumperi câte o tranșă în fiecare lună, iar partea sa din chirie scade în mod corespunzător. Astfel, după ce ai cumpărat prima tranșă, partea sa din chirie va scădea cu o cincime, apoi, după ce ai cumpărat a doua tranșă, partea sa din chirie va scădea cu două cincimi. Este, de asemenea, permis să lași partea sa din chirie neschimbată, după cum s-a menționat în al-Ma‘aayeer ash-Shar‘iyyah (p. 207) 

~3~

Să existe o promisiune obligatorie din partea unuia dintre voi, prin care acesta se angajează să cumpere sau să vândă treptat tranșele partenerului său, iar cealaltă parte să aibă opțiunea de a accepta sau respinge aceasta. Nu este permis ca această promisiune să fie obligatorie pentru ambele părți, deoarece intră sub incidența hotărârilor privind tranzacțiile (cumpărarea și vânzarea), iar nu este permis să se încheie o tranzacție (vânzare) care urmează să aibă loc în viitor, după cum nu este permis să se stipuleze condiția vânzării în momentul întocmirii contractului de parteneriat. 

~4~

Noul contract de vânzare trebuie întocmit în momentul vânzării fiecărei tranșe. Dacă contractul este doar verbal, cumpărătorul trebuie să-și exprime dorința de a cumpăra (oferta), iar vânzătorul răspunde prin acceptare. 

~5~

Vânzarea trebuie efectuată pe baza prețului pieței în momentul vânzării, nu pe baza valorii apartamentului în momentul întocmirii contractului de parteneriat. Aceasta înseamnă că, dacă se înregistrează o pierdere și prețul apartamentului scade, ambele părți suportă pierderea potrivit cotelor lor. Nu este permis să se facă o promisiune de cumpărare a părților pe baza valorii lor de la începutul proiectului, deoarece aceasta este ca oferirea unei garanții pentru partea partenerului, ceea ce nu este permis. 

Într-o declarație a International Fiqh Council, emisă în timpul celei de-a cincisprezecea sesiuni desfășurate la Muscat (Sultanate of Oman), în perioada 14-19 Muharram 1425 AH/6-11 March 2004 CE, cu privire la parteneriatele cu participație descrescătoare și îndrumările shar‘i referitoare la acestea, se spune: 

~1~

Parteneriatul cu participație descrescătoare este un nou tip de tranzacție. Acesta constă într-un parteneriat între două părți într-un proiect care aduce venituri, în care una dintre părți se angajează să cumpere treptat partea celeilalte părți, indiferent dacă achiziția este făcută cu venitul obținut de cumpărător din acest proiect sau din orice altă sursă. 

~2~

Baza parteneriatului cu participație descrescătoare este contractul întocmit de cele două părți, în care fiecare dintre ele contribuie cu o parte din capitalul parteneriatului, indiferent dacă contribuția sa este sub formă de numerar sau materiale, după evaluarea materialelor, cu stipularea modului în care urmează să fie împărțite profiturile, cu condiția ca ambele părți să suporte pierderile – dacă apar – fiecare potrivit cotei sale în parteneriat. 

~3~

Ceea ce diferențiază parteneriatul cu participație descrescătoare este clauza promisiunii, care reprezintă o promisiune obligatorie din partea unui singur partener de a cumpăra partea celuilalt, cu condiția ca cealaltă parte să aibă posibilitatea de a alege. Aceasta se realizează prin încheierea unui nou contract de tranzacție de fiecare dată când cumpărătorul dorește să cumpere o tranșă din partea celeilalte părți, chiar dacă aceasta se face verbal, prin ofertă și acceptare. 

~4~

Este permis ca una dintre cele două părți să închirieze partea celeilalte părți, potrivit unor taxe stabilite și pentru o perioadă specifică. Ambele părți rămân responsabile pentru întreținerea de bază, proporțional cu partea fiecăreia. 

~5~

Parteneriatul cu participație descrescătoare este acceptabil din punct de vedere islamic dacă este realizat în cadrul îndrumărilor generale privind parteneriatele și dacă sunt respectate următoarele îndrumări: 

a.Niciuna dintre părți nu trebuie să fie obligată să cumpere partea celeilalte părți pe baza valorii părților în momentul constituirii parteneriatului, deoarece aceasta intră sub incidența garantării de către un partener a părții celuilalt partener. Mai degrabă, prețul de vânzare a părților trebuie stabilit potrivit valorii de piață în momentul tranzacției sau pe baza celor asupra cărora au convenit în momentul tranzacției.

b.Nu trebuie să existe nicio stipulare potrivit căreia una dintre părți va fi responsabilă pentru asigurare, întreținere și alte cheltuieli; mai degrabă, aceste cheltuieli trebuie acoperite de parteneriat, fiecare potrivit cotei sale.

c.Partea din profit a fiecărei părți trebuie definită sub forma unui procent. Nu este permisă stipularea unei sume specifice din profituri sau a unui procent din banii investiți.

d.Contractul de parteneriat trebuie păstrat separat de angajamentele financiare legate de parteneriat.

e.Nu este permis să se prevadă că una dintre cele două părți are dreptul să retragă finanțarea pe care a oferit-o. 

Citat încheiat din Qaraaraat wa Tawsiyaat Majma‘ al-Fiqh al-Islami 

În al-Ma‘aayeer ash-Shar‘iyyah (p. 206) se spune: 

Este esențial ca în contractul de parteneriat să nu fie stipulată nicio condiție privind cumpărarea sau vânzarea. Mai degrabă, partenerul poate face o promisiune separată în acest sens, care nu face parte din contractul de parteneriat. În mod similar, cumpărarea și vânzarea trebuie realizate pe baza unui contract separat, care nu este legat de contractul de parteneriat. Nu este permisă includerea unuia dintre aceste contracte în celălalt. Citat încheiat. 

Dacă aceste îndrumări sunt urmate, atunci nu este nimic greșit în această tranzacție. 

Iar Allah știe cel mai bine.