Înapoi la întrebări
Întrebare și Răspuns

Imamul s-a ridicat pentru o a treia [rak‘ah] în Taraweeh, apoi a adăugat încă o [rak‘ah], dar în spatele lui era cineva care se ruga ‘Isha’

Fatwa # 141381Redacția tawhid.ro
Islam Q&ASursa
Sursă contextuală

Întrebare

Am intrat în moschee, iar oamenii se rugau qiyaam (Taraweeh), fiind prima rak‘ah. Pierdusem rugăciunea ‘Isha’ și m-am alăturat lor în prima rak‘ah de Taraweeh, cu intenția de a face prima și a doua rak‘ah [ale rugăciunii ‘Isha’], apoi de a completa restul rugăciunii. Dar când a terminat a doua rak‘ah, imamul s-a ridicat și a făcut încă două rak‘ah, ajungând la un total de 4 rak‘ah cu un singur tashahhud. După tashahhud-ul final, a făcut cele două prosternări ale uitării. Întrebarea mea este: rugăciunea mea ‘Isha’ în această situație este valabilă? Dacă nu este valabilă, ce trebuie să fac?"

Răspuns

În primul rând:

Este permisă efectuarea unei rugăciuni obligatorii în spatele unui imam care face o rugăciune naafil și invers, potrivit opiniei savanților mai corecte. Acest lucru a fost explicat anterior în răspunsul la întrebarea nr. 153386.

Dacă închinătorul face rugăciunea ‘Isha’ în spatele unui imam care face Taraweeh, trebuie să se ridice după ce imamul spune tasleem-ul și să completeze ceea ce a rămas din rugăciunea sa.

An-Nawawi (Allah să aibă milă de el) a spus:

Dacă o persoană face rugăciunea ‘Isha’ în spatele unui (imam care face) Taraweeh, acest lucru este permis; apoi, când imamul spune tasleem-ul, trebuie să se ridice și să completeze cele două rak‘ah rămase. Sfârșitul citatului.

Al-Majmoo‘ (4/168).

În al doilea rând:

Ceea ce este prescris în qiyaam al-layl (rugăciunile voluntare de noapte) este ca rugăciunile să fie făcute câte două [rak‘ah], deoarece Profetul (binecuvântările și rugăciunile lui Allah fie asupra sa) a spus: „Rugăciunea de noapte este câte două [rak‘ah].” Relatat de al-Bukhaari (993) și Muslim (749).

Imam Ahmad a interpretat acest hadith ca însemnând că aceasta este obligatoriu. Prin urmare, el a spus că rugăciunea este nevalabilă dacă închinătorul se ridică în mod deliberat pentru o a treia rak‘ah atunci când face qiyaam al-layl. Imam Ahmad a spus: Oricine se ridică pentru o a treia [rak‘ah] în qiyaam al-layl este ca și cum s-ar ridica pentru o a treia [rak‘ah] în Fajr.

Kashshaaf al-Qinaa‘ (1/480).

Majoritatea savanților sunt de părere că este permis să se facă qiyaam al-layl câte patru [rak‘ah], iar ei au interpretat acest hadith fie ca referindu-se la ceea ce este recomandat (mustahabb) și afirmând că aceasta este preferabil, fie ca însemnând că Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus aceasta deoarece este mai ușor și mai puțin împovărător pentru închinător, după cum a afirmat al-Haafiz Ibn Hajar în Fath al-Baari.

Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de el) a fost întrebat:

Dacă imamul face trei [rak‘ah] în Taraweeh, ce trebuie să facă?

El a răspuns:

Dacă se ridică din greșeală pentru o a treia [rak‘ah] în Taraweeh, trebuie să se așeze din nou; chiar dacă a recitat al-Faatihah, trebuie să se așeze la loc, să recite tashahhud-ul și să spună tasleem-ul, apoi să facă două prosternări. Imam Ahmad (Allah să aibă milă de el) a afirmat că, dacă un om se ridică pentru o a treia [rak‘ah] în rugăciunea de noapte [qiyaam al-layl], este ca și cum s-ar ridica pentru o a treia rak‘ah în rugăciunea Fajr și se știe că, dacă un om se ridică pentru o a treia rak‘ah în rugăciunea Fajr, trebuie să se așeze din nou, deoarece Fajr nu poate fi făcută cu trei [rak‘ah]; în mod similar, rugăciunea de noapte nu poate avea mai mult de două [rak‘ah], deoarece Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Rugăciunile de noapte sunt câte două.” Am auzit că unii imami, dacă se ridică din greșeală pentru o a treia [rak‘ah] și li se amintește acest lucru, continuă și fac patru [rak‘ah]. Aceasta este de fapt ignoranță din partea lor și contravine cuvintelor Profetului (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa): „Rugăciunile de noapte sunt câte două.” Ceea ce trebuie făcut este ca, dacă unei persoane i se amintește acest lucru în rugăciunea de noapte sau în Taraweeh, chiar și după ce a început să recite [Qur’an-ul în a treia rak‘ah], trebuie să se așeze din nou, să recite at-tahhiyyaat și să spună tasleem-ul, apoi să facă cele două prosternări ale uitării și să spună din nou tasleem-ul.

Sfârșitul citatului.

Jalasaat Ramadaaniyyah.

Pe baza acestui fapt, acest imam – când și-a amintit că aceasta era a treia [rak‘ah] – trebuia să se așeze, apoi să facă prosternarea uitării la sfârșitul rugăciunii sale.

Dar ceea ce a făcut acest imam, efectuând patru [rak‘ah] după ce s-a ridicat din greșeală pentru o a treia [rak‘ah], este permis potrivit unora dintre savanți.

Savanții Shaafa‘i au afirmat că cel care se ridică din greșeală pentru o a treia [rak‘ah] într-o rugăciune naafil trebuie să se așeze, apoi să facă prosternarea uitării.

Așadar, dacă decide că dorește să adauge ceva la rugăciunea sa după ce s-a ridicat, opinia corectă în viziunea lor este că trebuie să se așeze, apoi să se ridice pentru a treia [rak‘ah], astfel încât să fi intenționat să facă mai mult înainte de a începe să o facă.

Unii dintre savanți au considerat permisă formularea intenției de a adăuga ceva la rugăciune după ce s-a ridicat pentru aceasta și au spus că, în acel caz, închinătorul nu trebuie să se așeze.

A se vedea: Tuhfat al-Muhtaaj (1/271).

Pe baza acestui fapt, ceea ce a făcut imamul este permis potrivit unora dintre savanți, iar dacă imamul face ceva permis potrivit unora dintre savanți, pe baza propriului său ijtihad sau urmând un savant ori considerând că acel lucru este valabil, rugăciunea sa este valabilă, iar cel care se roagă în spatele lui trebuie să îl urmeze.

 Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (Allah să aibă milă de el) a spus:

Dacă imamul face ceva care, în opinia celui care se roagă în spatele lui, este interzis în rugăciune, iar aceasta este o chestiune cu privire la care există opinii diferite, rugăciunea făcută în spatele lui este valabilă. Aceasta este opinia binecunoscută relatată de la Ahmad. El a spus: Relatările transmise de la Ahmad indică același lucru; totuși, ele par să sugereze că, în orice situație în care este sigur că imamul a făcut o greșeală, rugăciunea trebuie repetată, iar când acest lucru nu este sigur, nu trebuie repetată. Aceasta este ceea ce indică relatările și usool al-fiqh. Cu toate acestea, există și alte opinii ale savanților cu privire la această chestiune.

Al-Ikhtiyaaraat (p. 70).

Pe baza acestui fapt, rugăciunea imamului a fost valabilă, iar rugăciunea ta ‘Isha’ în spatele lui a fost, de asemenea, valabilă.

Potrivit opiniei că adăugarea la rugăciune nu este corectă în această situație, dacă persoana care se roagă în spatele lui a considerat că era permis ca imamul să facă aceasta, sau nu știa că este interzis să urmeze imamul în rak‘ah suplimentară, ori a făcut acest lucru din greșeală, rugăciunea sa rămâne valabilă.

Și Allah știe cel mai bine.

Distribuie
Informații editoriale
Sinteză documentată — responsabil editorial: Echipa editorială Tawhid.ro
Sursă documentată:
Statutul sursei: Sursă contextualăDrepturile asupra contribuției editoriale originale Tawhid.ro sunt rezervate; sursele citate își păstrează propriile drepturi.

Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).

Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.