Îi ponegrește onoarea și își acuză soția și vrea să-l omoare!

În primul rând:

Fără îndoială, ponegrirea onoarei unui musulman, aducerea unor acuzații false împotriva lui și minciuna sunt păcate majore și fapte care duc omul în Iad. Poate că Allah îl va pedepsi pe cel care face aceasta cu privire la propria sa onoare, prin lucruri care îl vor mâhni, ca răsplată pentru faptele sale rele și abominabile.

Abu Dawood (4876) a relatat de la Sa‘eed ibn Zayd, de la Profet (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), că acesta a spus: „Ce este mai păcătos decât cea mai rea formă de riba este să calomniezi onoarea unui musulman fără un motiv întemeiat.”

Clasificat drept saheeh de al-Albaani în Saheeh Abi Dawood.

Dacă insultarea unui musulman este nelegiuire, atunci ce se poate spune despre ponegrirea onoarei sale și afirmarea unor lucruri neadevărate despre soția lui?!

În al doilea rând:

Dacă se dovedește, prin dovezi, că el vă acuză pe nedrept soția musulmană castă de fapte imorale, atunci el este un faasiq (nelegiuit), iar conducătorul ar trebui să-i aplice pedeapsa hadd pentru calomnie, care constă în optzeci de lovituri de bici, iar mărturia lui ar trebui respinsă dacă nu se pocăiește. Allah, Preaînălțatul, spune (interpretarea sensului):

„Iar celor care le acuză pe femeile caste și nu aduc patru martori, dați-le optzeci de lovituri și respingeți-le mărturia pentru totdeauna; aceștia sunt cu adevărat Fasiqoon (mincinoșii, răzvrătiții, neascultătorii față de Allah).

În afară de cei care se pocăiesc după aceea și săvârșesc fapte bune, căci Allah este Iertător, Milostiv”

[an-Noor 24:4-5].

Shaykh as-Sa‘di (Allah să aibă milă de el) a spus:

Așa cum Allah, Preaînălțatul, a considerat grav cazul zaaniului și a făcut obligatoriu să fie biciuit și să fie lapidat dacă era căsătorit anterior, și a rânduit că nu este permis să fie luat drept companion sau să se amestece cu el într-un asemenea mod încât omul să nu fie în siguranță față de răul său, tot astfel El a considerat gravă și acuzarea altora de zina, după cum a spus: „Iar celor care le acuză pe femeile caste”, adică femei libere și caste – iar aceeași hotărâre se aplică și bărbaților, deoarece nu există nicio diferențiere între cele două categorii. Prin acuzare se înțelege acuzarea de zina, pe baza contextului.

„și nu aduc patru martori”, adică bărbați cu caracter bun, care pot depune o mărturie clară cu privire la aceasta.

„dați-le optzeci de lovituri”.

Sfârșitul citatului din Tafseer as-Sa‘di

În al treilea rând:

Acuzarea unui musulman cast că este proxenet necesită o pedeapsă disciplinară din partea conducătorului sau a celui care acționează în locul său. An-Nawawi (Allah să aibă milă de el) a spus:

Printre abaterile verbale care necesită o pedeapsă disciplinară se numără situațiile în care o persoană îl numește pe altul nelegiuit, necredincios, imoral, condamnat, câine, măgar, țap, Raafidi, rău, mincinos, trădător, proxenet sau încornorat.

Sfârșitul citatului din al-Majmoo‘ (20/125)

Al-Mirdaawi (Allah să aibă milă de el) a spus:

O persoană poate primi o pedeapsă disciplinară pentru că numește o altă persoană necredincioasă, imorală, măgar, țap, Raafidi… proxenet și altele asemenea.

Sfârșitul citatului din al-Insaaf (10/217)

În al patrulea rând:

Fapte precum cea pe care o descrieți sunt de obicei săvârșite doar de oameni proști sau promiscui ori de nelegiuiți care se străduiesc să răspândească stricăciunea pe pământ. Așadar, nu acordați atenție celor spuse de el și nu vă lăsați distrași de aceasta, deoarece sunt doar cuvintele prostești ale unui om prost. Tot ceea ce puteți face este să anunțați autoritățile despre el, pentru ca acestea să-l urmărească și să ia măsuri pentru a-l descuraja pe el și pe alții ca el.

În ceea ce privește ceea ce ați menționat despre uciderea lui, dacă îl puteți găsi, făcând aceasta veți sări din tigaie în foc și veți trata o greșeală săvârșind una mai mare decât ea. Cazurile de calomnie nu sunt pedepsite prin omor sau execuție; mai degrabă, pedeapsa hadd prescrisă în sharee‘ah este cea pe care am menționat-o mai sus. Mai mult, când a fost uciderea un remediu pentru asemenea chestiuni? Fără îndoială, veți înrăutăți lucrurile și veți provoca un rău mai mare. Nu ațâțați focul dușmăniei în inima dumneavoastră și nu pierdeți din vedere modul corect de a trata problema.

Ceea ce vă sfătuim să faceți este să nu permiteți acestei hărțuiri să vă strice gândirea și să vă afecteze treburile. Astfel de lucruri sunt făcute de oameni proști. Întrerupeți toate mijloacele de comunicare cu asemenea oameni, chiar dacă aceasta înseamnă să vă schimbați numărul de telefon sau să nu răspundeți numerelor necunoscute și lucruri asemănătoare.

Aveți cel mai bun exemplu în Profetul dumneavoastră (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa). Ipocriții au ponegrit onoarea soției sale caste, ‘Aa’ishah bint Abi Bakr, a cărei nevinovăție a fost declarată de deasupra celor șapte ceruri și despre care ummah este unanim de acord că oricine o calomniază este necredincios. Cu toate acestea, Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) a suportat cu răbdare această mare hărțuire și suferință. El nu a omorât pe nimeni dintre cei care s-au dedat acelor bârfe; mai degrabă, le-a aplicat pedeapsa hadd prescrisă de Allah, după cum Abu Dawood (4474) a relatat de la ‘Aa’ishah (Allah să fie mulțumit de ea), care a spus: Când a fost revelată nevinovăția mea, Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) s-a ridicat pe minbar, a menționat aceasta și a recitat Quranul. Când a coborât de pe minbar, a poruncit ca cei doi bărbați și femeia să fie biciuiți ca pedeapsă hadd

Clasificat drept hasan de al-Albaani în Saheeh Abi Dawood.

Pentru mai multe informații, consultați răspunsurile la întrebările nr. 954 și 108955

Iar Allah știe cel mai bine.