Este ispășirea pentru relația sexuală în timpul zilei în Ramadan obligatorie și pentru femeie?

Relația sexuală în timpul zilei în Ramadan este una dintre cele mai grave acțiuni care anulează postul. Acest lucru a fost explicat în răspunsul la întrebarea nr. 38023. 

Dacă soțul unei femei are relații sexuale cu ea în timpul zilei în Ramadan, trebuie să se aplice unul dintre următoarele două scenarii: 

1 – Când femeia a avut relația sexuală, ea era scuzată deoarece fusese constrânsă să o facă, uitase sau nu cunoștea interdicția privind relațiile sexuale în timpul zilei în Ramadan. În acest caz, postul ei rămâne valabil și nu trebuie să-l recupereze sau să ofere ispășire. Aceasta a fost relatată într-un raport de la Imam Ahmad și a fost opinia preferată de Shaykh al-Islam [Ibn Taymiyah]. Dintre savanții contemporani, aceasta a fost preferată de Shaykh Ibn Baz și Ibn ‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de ei). 

Ei au citat mai multe lucruri ca dovezi, inclusiv următoarele: 

(i)Versetul în care Allah spune (interpretarea sensului):

„Domnul nostru! Nu ne pedepsi dacă uităm sau greșim” [al-Baqarah 2:286]

(ii) S-a relatat că Abu Hurayrah (Allah să fie mulțumit de el) a spus: Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cel care mănâncă din uitare în timp ce postește să-și completeze postul, deoarece Allah este Cel care i-a dat mâncare și băutură.” Agreat. Ei au spus: Relația sexuală și toate celelalte lucruri care anulează postul pot fi asemănate cu mâncarea și băutura.

(iii) S-a relatat că Abu Dharr al-Ghifaari (Allah să fie mulțumit de el) a spus: Mesagerul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Allah a iertat comunității mele greșelile, uitarea și ceea ce sunt constrânși să facă.” Relatat de Ibn Majaah (2045) și clasat ca saheeh de al-Albani în Saheeh Ibn Majaah.

Shaykh Ibn Baaz (Allah să aibă milă de el) a fost întrebat despre un bărbat care a avut relații sexuale cu soția sa atunci când ea nu a fost de acord. El a răspuns: … În ceea ce privește femeia, dacă a fost constrânsă, atunci nu trebuie să facă nimic și postul ei este valabil. Citatul se încheie. 

Majmoo’ Fatawa Ibn Baz (15/310). 

Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de el) a spus în al-Sharh al-Mumti’ (6/404), cu privire la hotărârea referitoare la relația sexuală în timpul zilei în Ramadan: Dacă femeia este scuzată deoarece nu știa, a uitat sau a fost constrânsă, atunci nu trebuie să recupereze acea zi sau să ofere ispășire. Citatul se încheie. 

2 – Femeia nu a fost constrânsă, ci a acceptat de bunăvoie să aibă relații sexuale cu soțul ei. În ceea ce privește dacă este necesară ispășirea în acest caz, există o diferență de opinie între savanți și două opinii: 

Prima opinie este că trebuie să recupereze acea zi și să ofere ispășire, dacă a acceptat de bunăvoie. Aceasta este opinia majorității savanților. 

Ei au citat următoarele ca dovezi: 

(i) Relatarea autentică din al-Saheehayn, care spune că Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) i-a poruncit bărbatului care a avut relații sexuale cu soția sa în timpul zilei în Ramadan să ofere ispășire, iar principiul de bază este că hotărârile se aplică în mod egal bărbaților și femeilor, cu excepția cazului în care Legiuitorul face o excepție clară.

(ii) Deoarece ea a încălcat postul Ramadanului prin relația sexuală din timpul zilei, trebuie de asemenea să ofere ispășire asemenea bărbatului.

(iii) Deoarece este o pedeapsă legată de relația sexuală, ea se aplică în mod egal bărbatului și femeii, asemenea cazului de zina.

Al-Bahooti (Allah să aibă milă de el) a spus în Sharh Muntaha al-Iraadaat (1/486): Femeia care a acceptat de bunăvoie, nu era ignorantă cu privire la hotărâre și nu a uitat că postește este asemenea bărbatului în ceea ce privește obligativitatea recuperării acelui post și oferirii ispășirii, deoarece a încălcat sfințenia postului Ramadanului prin relația sexuală voluntară, așadar este asemenea bărbatului. Citatul se încheie. 

A doua opinie este că ispășirea trebuie oferită doar de bărbat, iar femeia nu trebuie să facă nimic, indiferent dacă a fost constrânsă sau a făcut aceasta de bunăvoie. Aceasta este opinia lui al-Shaafa’i și a fost menționată într-un raport de la Imam Ahmad. 

Ei au citat ca dovadă faptul că Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) i-a spus bărbatului să ofere ispășire și nu a menționat nicio ispășire pentru femeie. Ei au spus: Nu este permisă amânarea explicării (hotărârii) până la momentul în care este necesară.

Răspunsul meu la aceasta este că ispășirea nu a fost menționată în privința femeii deoarece bărbatul este cel care a întrebat despre el însuși, iar femeia nu a întrebat, și se presupune că este scuzată deoarece nu cunoștea hotărârea sau a fost constrânsă. 

Opinia cea mai corectă este că ispășirea este obligatorie pentru femeie la fel cum este obligatorie pentru bărbat. Această opinie a fost preferată de Shaykh ‘Abd al-‘Azeez ibn Baaz și Shaykh Ibn ‘Uthaymeen (Allah să aibă milă de el). 

Vezi: Majmoo’ Fatawa Ibn Baz (15/307) și al-Sharh al-Mumti’ (6/402). 

Și Allah știe cel mai bine.