Cum poate un pacient care are un cateter să facă wudu și să se roage?
Întrebare
„Care este hotărârea cu privire la purificare și rugăciune pentru un pacient imobilizat la pat din cauza unei intervenții chirurgicale sau a altora asemenea și care are o canulă (pentru perfuzie intravenoasă sau terapie intravenoasă, cunoscută și sub denumirea de „perfuzie”) la mână și un cateter cu o pungă atașată și nu se poate mișca din pat pentru a merge la toaletă? Această pungă poate rămâne o zi, fiind golită atunci când se umple și apoi atașată din nou."
Răspuns
Rugăciunea este obligatorie pentru musulman indiferent de starea în care se află, atât timp cât rămâne cu mintea întreagă. Dacă o persoană este bolnavă, dar se poate ruga în picioare, atunci trebuie să se roage în picioare; dacă nu poate, atunci trebuie să se roage șezând; dacă nu poate nici acest lucru, atunci trebuie să se roage întinsă pe o parte; iar dacă nu poate nici acest lucru, atunci trebuie să se roage întinsă pe spate, pe baza relatării narate de al-Bukhaari (1066) de la ‘Imraan ibn Husayn, care a spus: Aveam hemoroizi, așa că l-am întrebat pe Profet (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa), iar el a spus: „Roagă-te în picioare, iar dacă nu poți, atunci (roagă-te) șezând, iar dacă nu poți, atunci (roagă-te) pe o parte.” Hotărârea cu privire la purificare este similară. Dacă poate face wudu cu apă, atunci trebuie să facă aceasta; dacă nu poate face aceasta, atunci trebuie să facă tayammum, folosind țărână.
Shaykh ‘Abd al-‘Azeez ibn Baz (fie ca Allah să aibă milă de el) a fost întrebat despre pacientul care are un cateter: cum trebuie să se roage și cum trebuie să facă wudu?
El a răspuns: Trebuie să se roage potrivit situației sale, asemenea celui care suferă de incontinență și femeii care suferă de istihaadah (sângerare vaginală non-menstruală). Bolnavul trebuie să se roage potrivit situației sale atunci când începe timpul rugăciunii. Trebuie să facă tayammum dacă nu poate folosi apa, însă dacă poate face acest lucru, atunci trebuie să facă wudu cu apă, deoarece Allah spune (interpretarea sensului):
„Așadar, temeți-vă de Allah atât cât puteți”
[al-Taghaabun 64:16].
Iar orice iese după aceea nu contează, însă nu trebuie să facă wudu până când începe timpul acelei rugăciuni și se poate ruga indiferent de ceea ce iese, atât timp cât aceasta se întâmplă în timpul acelei rugăciuni, chiar dacă urina îi iese din penis; același lucru se aplică femeii care suferă de istihaadah: ea se poate ruga în timpul rugăciunii, chiar dacă aceasta continuă să iasă din ea pentru mult timp. Așadar, ea trebuie să se roage potrivit situației sale. Însă cel a cărui stare face ca wudu-ul să i se rupă în mod continuu nu trebuie să facă wudu până când începe timpul acesteia, deoarece Profetul (binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra sa) i-a spus femeii care suferea de istihaadah: „Fă wudu la timpul fiecărei rugăciuni.” Așadar, cel care suferă de incontinență, femeia care suferă de istihaadah și pacientul despre care se întreabă aici pot oferi rugăciuni la timpul fiecărei rugăciuni, atât obligatorii, cât și naafil, pot citi Qur’aan din Mushaf și pot înconjura Ka‘bah (tawaaf), dacă se află în Makkah în acel moment. Însă, atunci când timpul acelei rugăciuni se încheie, trebuie să se abțină de la aceste acțiuni până când fac wudu pentru rugăciunea al cărei timp a început acum. Sfârșitul citatului.
Al-Fataawa al-Muta‘alliqah bi’l-Tibb wa Ahkaam al-Marda (p.34).
Și Allah știe cel mai bine.
Conținutul de pe tawhid.ro este compilat și tradus de studenți ai cunoașterii islamice (ṭullāb al-ʿilm) din surse savanțe de încredere. Nu emitem fatwa independente și nu înlocuim consultarea directă cu un savant calificat (ʿālim).
Pentru cazuri personale sau întrebări specifice, vă recomandăm să consultați un imam sau un savant recunoscut din comunitatea dumneavoastră.