Boicotarea produselor necredincioșilor care sunt ostili Islamului

În primul rând: 

Principiul de bază este că este permis să interacționezi și să faci afaceri, cumpărând și vânzând, cu evreii și cu alții, deoarece s-a dovedit că Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) și însoțitorii săi au interacționat cu evreii din Madeenah, cumpărând și vânzând, împrumutând și punând obiecte în gaj și având alte tipuri de interacțiuni permise potrivit religiei noastre. Evreii cu care Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a interacționat erau oameni cu care musulmanii aveau un tratat; cei care au încălcat tratatul au fost fie omorâți, fie expulzați, fie lăsați în pace dacă aceasta servea unui interes. 

Există însă dovezi care indică faptul că este permis să cumperi și să vinzi cu necredincioșii care se află în stare de război împotriva musulmanilor. 

Imam al-Bukhari (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus: 

Capitol: Cumpărarea și vânzarea cu politeiștii și cu oamenii aflați în război cu Islamul. 

Apoi a relatat (2216) că ‘Abd al-Rahmaan ibn Abi Bakr (fie ca Allah să fie mulțumit de el) a spus: Eram cu Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa), când a venit un bărbat mushrik cu niște oi pe care le mâna. Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Sunt de vânzare sau sunt un dar?” El a spus: „De vânzare.” Așa că a cumpărat o oaie de la el. 

Al-Nawawi (fie ca Allah să aibă milă de el) a spus în Sharh Saheeh Muslim (11/14): 

Musulmanii sunt unanim de acord că este permis să interacționezi cu ahl al-dhimmah (ne-musulmani care trăiesc sub conducere musulmană) și cu alți necredincioși, atât timp cât obiectul tranzacției nu este haraam, însă nu este permis ca un musulman să vândă arme sau instrumente de război celor care duc război împotriva musulmanilor sau orice lucru care îi ajută să-și susțină religia. 

Ibn Battaal a spus: relațiile cu necredincioșii sunt permise, cu excepția vânzării către cei aflați în război cu musulmanii a unor lucruri care i-ar putea ajuta împotriva musulmanilor. 

S-a relatat în al-Majmoo’ (9/432) că există consens al învățaților asupra interzicerii vânzării armelor oamenilor care duc război împotriva musulmanilor. 

Motivul este evident, și anume că aceste arme vor fi folosite pentru a lupta împotriva musulmanilor. 

În al doilea rând:  

Nu există nicio îndoială că este prescris să se desfășoare jihad împotriva dușmanilor lui Allah, evrei și alții, cu viețile și averile noastre. Aceasta include orice mijloc care le va slăbi economia și le va provoca rău. Banii sunt sângele vieții războaielor antice și moderne. 

Musulmanii în general ar trebui să coopereze în dreptate și evlavie și să-i ajute pe musulmani în toate locurile, prin mijloace care îi vor conduce spre victorie, îi vor întări și le vor permite să manifeste simbolurile religiei, să practice învățăturile Islamului, să aplice hotărârile Sharia și să execute pedepsele hudood, precum și orice lucru care va conduce la victoria lor asupra necredincioșilor, evreilor, creștinilor și altora. Ei ar trebui să depună cele mai mari eforturi în jihad împotriva dușmanilor lui Allah, prin toate mijloacele aflate la dispoziția lor. Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a spus: „Luptați împotriva mushrikeen-ilor cu averile, viețile și limbile voastre (vorbirea).” Relatat de Abu Dawood, 2504; clasificat drept saheeh de al-Albaani în Saheeh Abi Dawood. 

Musulmanii trebuie să-i ajute pe mujaahideen cât pot și să facă tot ceea ce va întări Islamul și pe musulmani. De asemenea, trebuie să lupte împotriva necredincioșilor în orice mod posibil și să facă tot ce pot pentru a-i slăbi pe necredincioși și pe dușmanii Islamului. Nu ar trebui să-i angajeze ca lucrători, precum dactilografi, contabili, ingineri sau servitori în orice fel de serviciu care le oferă mai multă putere pentru a strânge averea musulmanilor și a o folosi împotriva lor. 

Concluzie: 

Cel care boicotează produsele necredincioșilor care duc război împotriva Islamului, intenționând prin aceasta să manifeste faptul că nu îi place și nu îi susține și să le slăbească economia, va fi răsplătit, in sha Allah, pentru această intenție bună. 

Oricine are relații cu ei pe baza principiului că este permis să ai relații cu necredincioșii – mai ales cumpărând lucrurile de care are nevoie – nu are niciun păcat asupra sa, in sha Allah, iar aceasta nu afectează principiul al-wala’ wa’l-bara’ (loialitate și prietenie versus dezavuare și dușmănie) în Islam. 

Comitetului Permanent i s-a pus întrebarea: Care este hotărârea cu privire la faptul că musulmanii nu cooperează și nu doresc să cumpere de la musulmani și preferă să cumpere de la necredincioși; este acest lucru permis sau interzis? 

Ei au răspuns: 

Principiul de bază este că musulmanului îi este permis să cumpere orice are nevoie dintre lucrurile pe care Allah le-a permis, atât de la musulmani, cât și de la necredincioși. Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa) a cumpărat de la evrei, însă dacă un musulman evită să aibă relații cu fratele său musulman fără un motiv întemeiat – precum înșelăciunea, prețurile ridicate sau produsele proaste – și preferă să cumpere de la necredincioși fără motiv, aceasta este haraam, deoarece implică să fii prieten cu necredincioșii, să-i aprobi și să-i placi și deoarece implică reducerea afacerilor musulmanilor și împiedicarea lor să-și vândă bunurile, dacă musulmanul face din aceasta un obicei. Dar dacă există un motiv pentru aceasta, precum cele menționate mai sus, atunci ar trebui să-și sfătuiască fratele musulman să renunțe la aceste defecte. Dacă acceptă sfatul, atunci laudă lui Allah; altfel, ar trebui să meargă la altcineva, chiar dacă este un necredincios, dacă este onest și corect în relațiile sale. 

Fatawa al-Lajnah al-Daa’imah, 13/18 

Și Allah știe cel mai bine.