Ahaadeeth-urile despre Mahdi și coborârea lui Mesia (pacea fie asupra lui) nu constituie o scuză pentru a nu te strădui și a nu face fapte bune

Această stare jalnică în care se află ummah musulmană în zilele noastre este foarte rușinoasă. Toți musulmanii sunt responsabili pentru îndreptarea lucrurilor, însă unii musulmani nu reușesc să se străduiască, bazându-se pe speranțele lor și evitând să îndrepte starea tristă a ummei, pe motiv că aceasta a fost cauzată de cei care au venit înaintea noastră și va fi îndreptată de cei care vor veni după noi. Astfel, ei nu se străduiesc să sprijine religia lui Allah, pe motiv că Mahdi este cel care va face aceasta. 

Aceasta înseamnă refugierea în speranțe, în timp ce nu sunt puse în aplicare mijloacele prescrise în sharia. Allah spune (interpretarea sensului): 

„Nu va fi după dorințele voastre (musulmanilor) și nici după cele ale oamenilor Scripturii (evreilor și creștinilor); oricine săvârșește răul va primi răsplata acestuia și nu va găsi niciun ocrotitor sau ajutor în afară de Allah”

[al-Nisa’ 4:123]

Această negativitate de care suferă unii musulmani în zilele noastre nu poate avea nicio bază în textele sharia; mai degrabă, ea se datorează neînțelegerii, neputinței și lenei, precum și eschivării de la responsabilitate. 

Allah le-a poruncit musulmanilor să se străduiască și să lucreze pentru această religie, să-i cheme pe oameni la Allah, să discute cu necredincioșii și să-i cheme cu înțelepciune și îndemnuri frumoase și să lupte împotriva lor până când nu va mai exista niciun shirk pe pământ. Allah spune (interpretarea sensului): 

„Și luptați împotriva lor până când nu va mai fi Fitnah (necredință și politeism, adică adorarea altora în afară de Allah), iar religia (adorarea) va fi în întregime numai pentru Allah [în întreaga lume]. Dar dacă ei încetează (să-i adore pe alții în afară de Allah), atunci, cu siguranță, Allah este Atotvăzător a ceea ce fac”

[al-Anfaal 8:39]

Ibn Katheer (Allah să aibă milă de el) a spus: 

Aici Allah ne poruncește să luptăm împotriva necredincioșilor până când nu mai există fitnah, adică shirk, iar religia (adorarea) este în întregime pentru Allah, adică până când religia lui Allah prevalează asupra tuturor celorlalte religii. 

Această poruncă nu se aplică doar anumitor perioade și nu altora, ci musulmanilor din toate timpurile și locurile li se poruncește să facă acest lucru. 

Fără îndoială, lucrul pentru Islam și stabilirea acestuia pe pământ le cere musulmanilor să se străduiască din greu și să urmeze mijloacele care duc la aceasta. 

Unii oameni înțeleg greșit ahaadeeth-urile care au fost relatate despre apariția lui Mahdi și coborârea lui Mesia ‘Eesa ibn Maryam (pacea fie asupra lui), astfel încât devin pasivi și nu se străduiesc și stau să aștepte ca Mahdi să apară sau Mesia să coboare și nu îi cheamă pe oameni la Allah și nu se străduiesc să facă din cuvântul lui Allah cuvântul suprem. Dar Allah și Trimisul Său (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) ne-au poruncit să luăm mijloacele potrivite și să ne străduim din greu pe pământ. 

Allah spune (interpretarea sensului): 

„O, voi cei care credeți! Luați-vă măsurile de precauție și porniți fie în grupuri, fie porniți cu toții împreună”

[al-Nisa’ 4:71]

„Și pregătiți împotriva lor tot ce puteți din putere, inclusiv cai de război (tancuri, avioane, rachete, artilerie), pentru a-l înspăimânta pe dușmanul lui Allah și pe dușmanul vostru”
[al-Anfaal 8:60]

„El este Cel care v-a făcut pământul supus vouă (adică ușor pentru voi să mergeți, să trăiți și să faceți agricultură pe el); așadar, mergeți pe cărările sale și mâncați din provizia Sa. Și la El va fi Învierea”

[al-Mulk 67:15] 

„și pentru aceasta să se străduiască toți cei care vor să se străduiască”

[al-Mutaffifeen 83:26] 

„Pentru ceva asemănător cu aceasta să lucreze lucrătorii”

[al-Saaffaat 37:61] 

„Iar cel care dorește Viața de Apoi și se străduiește pentru ea cu efortul necesar (adică săvârșind fapte bune pentru ascultarea de Allah), fiind credincios (în Unicitatea lui Allah — monoteismul islamic) — aceia sunt cei ale căror strădanii vor fi apreciate (mulțumite și răsplătite de Allah)”
[al-Isra’ 17:19] 

„Și luați-vă provizii pentru călătorie, însă cea mai bună provizie este At-Taqwa (evlavia, neprihănirea)”

[al-Baqarah 2:197]

Allah i-a poruncit lui Maryam să ia mijloacele potrivite atunci când se afla în cea mai slabă stare a sa, după cum a spus (interpretarea sensului): 

„Și scutură trunchiul palmierului spre tine, iar el va lăsa să cadă asupra ta curmale proaspete și coapte”

[Maryam 19:25]

Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) se pregătea pentru toate și întocmea planuri, după cum s-a întâmplat în timpul Hijrah (emigrării la Madeenah). El a pregătit animalele de călărie și un ghid, și a ales un tovarăș de călătorie și un loc unde să se ascundă până când căutarea lui avea să înceteze și a protejat toate acestea prin păstrarea secretului. Așa s-a comportat în toate bătăliile și campaniile sale militare și astfel și-a instruit companionii. Ei își întâmpinau dușmanii echipați cu tot felul de arme. Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) a intrat în Makkah (la cucerire) cu un coif pe cap, chiar dacă Allah a spus (interpretarea sensului): 

„Allah te va proteja de oameni”

[al-Maa’idah 5:67]

Când călătorea pentru jihad, Hajj sau ‘Umrah, își lua cu el proviziile și mai mult decât atât. 

Profetul (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) a spus: „Străduiește-te pentru ceea ce îți va fi de folos, cere ajutorul lui Allah și nu te simți neputincios.” Relatat de Muslim, 2664. 

Ne putem imagina starea în care ar fi ajuns chemarea și ummah dacă generațiile anterioare ar fi răspuns chemărilor de a renunța până când va veni Mahdi. Ar fi fost ele capabile să-i învingă pe tătari și pe cruciați și să cucerească Constantinopolul?  

Această înțelegere greșită a textelor sharia care au fost relatate cu privire la Mahdi și Mesia (pacea fie asupra lui) a fost criticată de mulți savanți, predicatori și scriitori. 

Shaykh al-Albaani (Allah să aibă milă de el) a spus: 

Nu este permis ca musulmanii să renunțe la lucrul pentru Islam și pentru stabilirea statului islamic pe pământ deoarece îl așteaptă pe Mahdi și coborârea lui ‘Eesa (pacea fie asupra amândurora), pentru că simt disperare sau cred că este imposibil să realizeze un asemenea lucru înainte ca ei să vină. Aceasta este o idee falsă și disperată. Nici Allah, nici Trimisul Său (pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra lui) nu ne-au spus că Islamul nu-și va recâștiga puterea pe pământ înainte de vremea lor. Este posibil ca aceasta să fie realizată înainte de acel moment dacă musulmanii folosesc mijloacele care duc la aceasta, deoarece Allah spune (interpretarea sensului): 

„Dacă Îl ajutați pe Allah (în cauza Sa), El vă va ajuta și vă va întări poziția”

[Muhammad 47:7] 

„Cu adevărat, Allah îi va ajuta pe cei care Îi ajută cauza”

[al-Hajj 22:40]

Trebuie să credem în ahaadeeth-urile care vorbesc despre coborârea lui Eesa (pacea fie asupra lui) etc. și să respingem ideile false ale celor care spun că nu ar trebui să lucrăm, să ne străduim și să ne pregătim pentru a face ceea ce trebuie făcut în toate timpurile și în toate locurile. Sfârșitul citatului. 

Profesorul ‘Abd al-‘Azeez Mustafa a spus: 

Jihadul împotriva necredincioșilor, indiferent cine sunt, unde se află sau în ce perioadă există, este obligatoriu potrivit sharia; această hotărâre nu a fost abrogată. Acesta este un adevăr stabilit al Islamului. Acest jihad este obligatoriu atunci când condițiile sale sunt îndeplinite și se aplică hotărârile relevante. Nu este una dintre aceste condiții sau hotărâri ca jihadul să fie amânat până când se va împlini ceea ce a fost promis. Nu așa l-au înțeles primii musulmani și nu așa au acționat. Într-adevăr, când li s-a spus că Allah va distruge puterea lui Chosroes prin săbiile lor, ei nu au rămas în casele lor așteptând ca vestea să devină realitate și ca acel eveniment să aibă loc fără niciun efort din partea lor. Nu, ci s-au pregătit pentru aceasta și s-au echipat până când a venit victoria și astfel promisiunea a coincis cu hotărârea lui Allah. Însă unii musulmani din zilele noastre spun: nu, jihadul împotriva evreilor trebuie să aștepte până când va apărea Dajjaal. Poate că aceasta face parte din încercarea (fitnah) lui Dajjaal în această lume. 

Această vorbire negativă i-a afectat pe unii dintre tinerii musulmani, astfel încât ei nu simt niciun fel de responsabilitate față de al-Masjid al-Aqsa, ale cărui împrejurimi au fost binecuvântate de Allah. Ea i-a făcut chiar pe mulți dintre ei să creadă idei și mai nebunești, și anume că statul islamic și califatul nu vor fi întemeiate până când nu va veni Mahdi. 

Mă întreb despre cei care răspândesc astfel de idei. Este ca și cum le-ar spune evreilor: Fiți aspri cu dușmanii voștri… iar creștinilor: Continuați-vă agresiunea… iar musulmanilor: Continuați să fiți dezbinați, să vă certați și să fiți inutili până când va veni Mahdi la voi. Nu știu pe ce se bazează argumentul lor și nici cum își imaginează că Mahdi va veni la oameni care nu fac nimic sau că îi va sprijini pe oameni apatici. Sfârșitul citatului.

 Vezi: Al-Mahdi wa Fiqh Ashraat al-Saa’ah de Shaykh Muhammad ibn Ismaa’eel, p. 710-722. 

Îl rugăm pe Allah să-i readucă pe musulmani la religia lor. 

Și Allah știe cel mai bine.