Cunoașterea se dă mai departe
Un citat, cu sursa lui.
Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.
Pregătește cardul
Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.
Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.
Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.
Din ediția publicată
Tafsir as-Saʿdī — Volumul 8
ʿAbd al-Raḥmān ibn Nāṣir al-Saʿdī
Institutul Tawhid · Sura Ghafir
„Însă credința lor nu le-a mai fost de folos după ce au văzut pedeapsa Noastră”, adică în acea stare. Aceasta este „rânduiala lui Allah care s-a împlinit față de robii Săi”: când pedeapsa lui Allah se abate asupra tăgăduitorilor și atunci cred, credința lor nu este valabilă și nu îi izbăvește de pedeapsă. Este o credință impusă de nevoie, la care au fost constrânși, și o credință întemeiată pe ceea ce văd. Credința folositoare, care îl izbăvește pe cel ce o are, este cea aleasă de bunăvoie, credința în nevăzut, înainte de apariția semnelor pedepsei. „Și atunci au pierit necredincioșii”, în clipa nimicirii și a gustării pedepsei, pierzându-și religia, viața lumească și Viața de Apoi. În acea locuință nu este vorba doar despre pierdere, ci despre o pierdere care aduce nefericire, prin chinul cumplit în care vor rămâne veșnic.