Cunoașterea se dă mai departe
Un citat, cu sursa lui.
Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.
Pregătește cardul
Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.
Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.
Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.
Din ediția publicată
Tafsir as-Saʿdī — Volumul 7
ʿAbd al-Raḥmān ibn Nāṣir al-Saʿdī
Institutul Tawhid · Sura al Ankabut
Când Ibrahim s-a îndepărtat de ei și i-a părăsit, iar ei au rămas în starea lor, Allah nu a spus că i-ar fi nimicit printr-o pedeapsă, ci a menționat retragerea lui și emigrarea din mijlocul lor. În relatările israelite se spune că Allah a dezlănțuit țânțari asupra poporului său, care le-au băut sângele și le-au mâncat carnea, nimicindu-i până la ultimul. O afirmație categorică despre aceasta are nevoie de o dovadă din Revelație, iar o asemenea dovadă nu există. Dacă Allah i-ar fi stârpit prin pedeapsă, ar fi menționat aceasta, așa cum a menționat nimicirea celorlalte popoare care i-au tăgăduit pe Trimiși. Oare una dintre tainele acestui lucru este faptul că al-Khalil, pacea fie asupra lui, era printre cei mai milostivi, mai vrednici, mai îngăduitori și mai nobili dintre oameni, astfel încât nu s-a rugat împotriva poporului său, cum au făcut alții, și nici nu a fost pricina unei pedepse care să-i cuprindă pe toți? Un indiciu în această privință este că a stăruit pe lângă îngeri în privința nimicirii poporului lui Lut, a discutat cu ei și a pledat pentru acei oameni, deși nu erau poporul său. Allah știe cel mai bine cum au stat lucrurile.