Cunoașterea se dă mai departe
Un citat, cu sursa lui.
Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.
Pregătește cardul
Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.
Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.
Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.
Din ediția publicată
Statornicia credinței înaintașilor și ferirea ei de schimbări
ʿAbd al-Razzāq ibn ʿAbd al-Muḥsin al-Badr
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Atașamentul față de Cartea lui Allah și Sunna Profetului
„Temelia deosebirii dintre adevăr și falsitate, dintre călăuzire și rătăcire, dintre buna îndrumare și abatere, dintre calea fericirii și a izbăvirii și calea nefericirii și a pieirii este să socotim ceea ce Allah le-a dat trimișilor Săi și ceea ce a pogorât în cărțile Sale drept adevărul care trebuie urmat și prin care se dobândesc deosebirea, călăuzirea, cunoașterea și credința. Credem despre acestea că sunt adevăr și spun adevărul. Toate celelalte cuvinte ale oamenilor le punem în cumpănă cu ele: dacă sunt în acord cu ele, sunt adevăr, iar dacă li se împotrivesc, sunt falsitate. Dacă nu știm dacă un cuvânt este în acord cu ele sau li se împotrivește — fiindcă este prea general și nu cunoaștem ce a vrut să spună cel care l-a rostit ori îi cunoaștem intenția, dar nu știm dacă Trimisul a venit să o confirme sau să o respingă —, ne oprim și nu vorbim decât cu știință. Cunoașterea este ceea ce se întemeiază pe o dovadă; iar cunoașterea folositoare este cea adusă de Trimis.”[7]
[7] Ibn Taymiyyah, Majmūʿ al-fatāwā (13/135–136).