Cunoașterea se dă mai departe
Un citat, cu sursa lui.
Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.
Pregătește cardul
Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.
Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.
Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.
Din ediția publicată
Prețuirea rugăciunii
ʿAbd al-Razzāq ibn ʿAbd al-Muḥsin al-Badr
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Locul rugăciunii
Rugăciunea se numără printre cele mai mari obligații pe care Allah le-a impus robilor Săi și printre cele mai însemnate îndatoriri pe care le-a rânduit. Ea este stâlpul religiei și cel mai ferm dintre pilonii ei după cele două mărturisiri. Este legătura dintre rob și Domnul său și primul lucru pentru care robului i se va cere socoteală în Ziua Învierii. Dacă ea este dreaptă, drepte îi vor fi și celelalte fapte; dacă ea este stricată, stricate îi vor fi și celelalte fapte. Ea îl deosebește pe musulman de necredincios: împlinirea ei este credință, iar neglijarea ei este necredință și răzvrătire. „Nu are religie cel care nu are rugăciune”[18], iar „cel care părăsește rugăciunea nu are parte de Islam”[19]. Cine o păzește va avea prin ea lumină în inimă, pe chip, în mormânt și la adunarea din Ziua Învierii. Ea îi va fi salvare în Ziua Învierii, iar el va fi adunat alături de cei pe care Allah i-a binecuvântat: profeții, cei cu desăvârșită sinceritate, martirii și cei drepți. Ce tovarăși buni! Cine nu o păzește nu va avea lumină, nici dovadă, nici salvare în Ziua Învierii și va fi adunat alături de Faraon, Hāmān, Qārūn și Ubayy ibn Khalaf.
[18] Relatat de Ibn Abī Shaybah în al-Īmān, nr. 47; al-Marwazī în Taʿẓīm qadr al-ṣalāh, nr. 937; al-Khallāl în al-Sunnah, nr. 1387, și de alții, ca afirmație a lui ʿAbd Allāh ibn Masʿūd, Allah să fie mulțumit de el, fără a fi atribuită Profetului. Formularea este: „Cine nu se roagă nu are religie.” Al-Albānī i-a considerat bun lanțul de transmitere în al-Ḍaʿīfah, 1/382.
[19] Relatat de Mālik în al-Muwaṭṭaʾ, nr. 51, de al-Marwazī în Taʿẓīm qadr al-ṣalāh, nr. 923, și de alții, din relatarea lui al-Miswar ibn Makhramah de la ʿUmar ibn al-Khaṭṭāb, Allah să fie mulțumit de el, în povestea înjunghierii sale. Al-Albānī l-a declarat autentic în al-Irwāʾ, nr. 209.