Cunoașterea se dă mai departe
Un citat, cu sursa lui.
Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.
Pregătește cardul
Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.
Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.
Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.
Din ediția publicată
Manhaj al-Sālikīn
ʿAbd al-Raḥmān ibn Nāṣir al-Saʿdī
Ediție în limba română · Institutul Tawhid · România · 2026 · Cartea rugăciunii
145. Abū Hurayrah a relatat de la Profet ﷺ: «Imamul a fost rânduit doar pentru a fi urmat.[134] Când rostește takbīr-ul, rostiți-l și voi; nu-l rostiți până când nu l-a rostit el. Când se înclină, înclinați-vă și voi; nu vă înclinați până când nu s-a înclinat el.[135] Când spune: „Allah îl aude pe cel care Îl laudă”, spuneți: „O, Allah, Domnul nostru, Ție Îți aparține lauda!” Când se prosternează, prosternați-vă și voi; nu vă prosternați până când nu s-a prosternat el. Iar când se roagă șezând, rugați-vă șezând cu toții.» Relatat de Abū Dāwūd.[136] Relatarea de bază se află în cele două Ṣaḥīḥ-uri.[137]
[134] Șeicul a considerat corect că cel care îndeplinește o rugăciune obligatorie poate urma un imam care îndeplinește una voluntară, potrivit întâmplării lui Muʿādh. De asemenea, a considerat validă conducerea rugăciunii obligatorii și a celei voluntare de către un băiat, potrivit întâmplării lui ʿAmr ibn Salimah al-Jarmī. Al-Mukhtārāt al-Jaliyyah, p. 44.
[135] Șeicul a explicat că luarea intenționată înaintea imamului anulează rugăciunea dacă omul cunoaște situația și regula, fie că i-a luat înainte cu un stâlp sau cu doi, fie că imamul l-a ajuns ori că el a revenit la ordinea rugăciunii. Al-Mukhtārāt al-Jaliyyah, p. 40.
[136] Relatat de Abū Dāwūd (603). Șeicul a stabilit că poate conduce rugăciunea cel care nu este capabil să îndeplinească un stâlp sau o condiție, dacă îndeplinește ceea ce poate, fie că este imamul obișnuit al cartierului, fie altcineva și fie că îi conduce pe oameni aflați în aceeași situație, fie pe alții. Al-Mukhtārāt al-Jaliyyah, p. 42.
[137] Al-Bukhārī (2/173) și Muslim (411).