Cunoașterea se dă mai departe
Un citat, cu sursa lui.
Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.
Pregătește cardul
Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.
Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.
Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.
Din ediția publicată
Înțelegerea duʿāʾ
ʿAbd al-Razzāq ibn ʿAbd al-Muḥsin al-Badr
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Ce este ruga și care este realitatea ei?
Profetul, pacea și binecuvântarea fie asupra sa, i-a spus lui Muʿāḏ ibn Jabal: „O, Muʿāḏ, te iubesc! Nu lăsa, așadar, ca la sfârșitul fiecărei rugăciuni să nu spui: «O, Allah, ajută-mă să Te pomenesc, să-Ți mulțumesc și să Te ador cum se cuvine!»”[22] Cugetă aici la un lucru deosebit de grăitor. După ce te-ai rugat și ți-ai încheiat rugăciunea, la sfârșitul ei, cine ți-a dăruit putința de a te ruga? Cine ți-a înlesnit să vii la ea? Oare nu Allah?! Companionii, Allah să fie mulțumit de ei, spuneau în versurile lor:
[22] Relatat de Abū Dāwūd (1522) și an-Nasāʾī (1303). Al-Albānī, Allah să aibă milă de el, l-a clasificat drept autentic în Ṣaḥīḥ Abī Dāwūd (1347).