Un citat, cu sursa lui.

Această descriere nu îi aparține nimănui după Trimisul lui Allah ﷺ, deoarece el este Pecetea profeților. El a ajuns la un loc la care nu a ajuns niciun om și, din câte știm, niciun înger, cu excepția poate a purtătorilor Tronului. A ajuns deasupra celui de-al șaptelea cer, într-un loc în care a auzit scârțâitul condeielor decretului prin care Allah hotărăște asupra creației Sale.^[11] Din câte știm, nimeni nu a ajuns la acest nivel. Allah i-a vorbit fără intermediar, l-a trimis întregii creații și l-a sprijinit cu semne mărețe pe care nimeni dintre oameni sau dintre trimișii dinaintea lui nu le-a avut în același fel; dintre acestea, cea mai mare este acest Qurʾān măreț. Allah spune, în sensul versetului: „Ei spun: «De ce nu i-au fost pogorâte semne de la Domnul său?» Spune: «Semnele sunt numai la Allah, iar eu sunt doar un avertizator limpede.» Oare nu le este de ajuns că ți-am pogorât Cartea care le este recitată?” (al-ʿAnkabūt 29:50-51). Aceasta îi este de ajuns celui care are inimă sau care ascultă cu atenție; cel care se întoarce însă va spune, asemenea celor de dinainte: „Acestea sunt poveștile celor vechi.”