Un citat, cu sursa lui.

Allah a lămurit aceasta în Cartea Sa, după cum spune autorul, «din numeroase perspective, prin cuvinte pe care le înțelege chiar și cel mai puțin priceput dintre oamenii de rând». La fel a lămurit-o și Trimisul lui Allah ﷺ. El a venit cu înfăptuirea monoteismului, cu păstrarea sincerității lui și cu îndepărtarea oricărui lucru care l-ar întina. A închis orice cale care ar putea duce la știrbirea sau slăbirea acestui monoteism. Un om i-a spus Profetului ﷺ: «Ceea ce voiește Allah și ceea ce voiești tu.» Profetul ﷺ i-a răspuns: «M-ai făcut egal cu Allah? Spune, mai degrabă: Ceea ce voiește numai Allah.» ^[1] Profetul ﷺ l-a mustrat pentru că alăturase voința sa voinței lui Allah Preaînaltul printr-o conjuncție care presupune egalitatea dintre ele. A socotit aceasta drept atribuirea unui egal lui Allah Atotputernicul și Mărețul. Tot în această privință, Profetul ﷺ a interzis jurământul pe altcineva decât Allah și l-a socotit asociere de parteneri lui Allah. El ﷺ a spus: «Cel care jură pe altcineva decât Allah a săvârșit necredință sau asociere.» ^[2] Aceasta deoarece jurământul pe altcineva decât Allah înseamnă preamărirea celui pe care se jură prin ceva ce I se cuvine numai lui Allah Atotputernicul și Mărețul. Când a venit la el o delegație și oamenii au spus: «O, Trimis al lui Allah, cel mai bun dintre noi și fiul celui mai bun dintre noi, stăpânul nostru și fiul stăpânului nostru!», el a spus: «Oameni, spuneți-vă cuvintele și nu vă lăsați ademeniți de Satana. Eu sunt Muḥammad, robul lui Allah și Trimisul Său. Nu-mi place să mă ridicați deasupra rangului pe care mi l-a dat Allah Atotputernicul și Mărețul.» ^[3] Autorul — fie ca Allah să aibă milă de el! — a consacrat acestui subiect un capitol în Cartea monoteismului.