Înapoi la pasaj

Cunoașterea se dă mai departe

Un citat, cu sursa lui.

Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.

Pregătește cardul

Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.

Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.

Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.

Din ediția publicată

Reflecții asupra asemănării credinciosului cu curmalul

ʿAbd al-Razzāq ibn ʿAbd al-Muḥsin al-Badr
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Pământul bun și inima care primește călăuzirea

„Ei au spus: Ceea ce strică rădăcina și îi face creșterea rea este hrana pământului. Ea ajunge groasă, cu multă coajă, se usucă repede și devine urât mirositoare — adică putredă —, umflată și găunoasă. Prin «umflată» se înțelege cea groasă, dar fără putere, căreia nu-i priește pământul; se înclină și se umflă, iar curmalul ei se golește pe dinăuntru și piere. Dacă este într-un pământ bun și roditor, rădăcina iese albă și subțire iar vârful ei pare să-și cunoască drumul: nimic nu-l abate până găsește apa, fie departe, fie aproape. Dacă rădăcina se află într-un pământ bun, cu lut bun, când ajunge la apă se oprește: ea se întoarce la un pământ bun și la o hrană care îi priește și nu coborâse decât în căutarea apei. Când a simțit apa, s-a oprit. Dar dacă a coborât dintr-un pământ cu lut rău, lipsit de partea roditoare, se subțiază până ajunge să se îndoaie în apă și să putrezească. Fusese împinsă înainte numai de căutarea apei, iar când a găsit hrana apei a început să se subțieze în ea, fiindcă nu-i pria ceea ce se afla deasupra.”[41]

[41] Kitāb al-Nakhl (pp. 66, 67).

Continuă lectura în context