Un citat, cu sursa lui.

Șeicul — fie ca Allah să aibă milă de el! — a menționat rostirea «Allah îl aude pe cel care Îl laudă» pentru imam și pentru cel care se roagă singur, nu pentru cel care urmează imamul. Aceasta este părerea corectă, potrivit spuselor Profetului ﷺ din hadithul: «Imamul a fost rânduit pentru a fi urmat», în care se spune: «Când el spune: „Allah îl aude pe cel care Îl laudă”, spuneți: „Domnul nostru, a Ta este lauda!”» Relatat de Al-Bukhārī (732–734), de la Anas și Abū Hurayrah — Allah să fie mulțumit de amândoi! În ambele hadithuri, Profetul ﷺ a spus: «Spuneți: „Domnul nostru, a Ta este lauda!”» Nu a spus: «Spuneți: „Allah îl aude pe cel care Îl laudă.”» Unii învățați au susținut că și cel care urmează imamul spune «Allah îl aude pe cel care Îl laudă», folosind drept dovadă sensul general al spuselor Profetului ﷺ din hadithul lui Mālik ibn al-Ḥuwayrith: «Rugați-vă așa cum m-ați văzut rugându-mă.» Relatat de Al-Bukhārī (631). Felul în care folosesc dovada este că Profetul ﷺ spune «Allah îl aude pe cel care Îl laudă», așa că și cei care îl urmează spun «Allah îl aude pe cel care Îl laudă». Însă hadithul «Când el spune: „Allah îl aude pe cel care Îl laudă”, spuneți: „Domnul nostru, a Ta este lauda!”» particularizează hadithul «Rugați-vă așa cum m-ați văzut rugându-mă». Este asemenea spuselor Profetului ﷺ: «Când auziți chemarea la rugăciune, spuneți asemenea muezinului.» Relatat de Al-Bukhārī (611) și de Muslim (383), de la Abū Saʿīd al-Khudrī — Allah să fie mulțumit de el! Din acest hadith au fost exceptate «Veniți la rugăciune!» și «Veniți la izbândă!», la care se spune «Nu există putere și nici tărie decât prin Allah», după cum se află în Ṣaḥīḥ Muslim (385), de la ʿUmar — Allah să fie mulțumit de el!