Un citat, cu sursa lui.

إن الله عز وجل وتقدست أسماؤه اختص من خلقه من أحب فهداهم للإيمان، ثم اختص من سائر المؤمنين من أحب فتفضل عليهم فعلمهم الكتاب والحكمة، وفقههم في الدين وعلمهم التأويل، وفضلهم على سائر المؤمنين، وذلك في كل زمان وأوان، رفعهم بالعلم وزينهم بالحلم، بهم يعرف الحلال من الحرام، والحق من الباطل، والضار من النافع، والحسن من القبيح، فضلهم عظيم، وخيرهم جزيل، ورثة الأنبياء، وقرة عين الأولياء، الحيتان في البحار لهم تستغفر، والملائكة بأجنحتها لهم تخضع، والعلماء في القيامة بعد الأنبياء تشفع، مجالسهم تفيد الحكمة، وبأعلامهم ينزجر أهل الغفلة، هم أفضل من العباد، وأعلى درجة من الزهاد، حياتهم غنيمة، وموتهم مصيبة، يذكرون الغافل، ويعلمون الجاهل، لا يتوقع لهم بائقة، ولا يخاف منهم غائلة، بحسن تأديبهم يتنازع المطيعون، وبجميل موعظتهم يرجع المقصرون، جميع الخلق إلى علمهم محتاج... إلى أن قال: فهم سراج العباد، ومنار البلاد، وقوام الأمة، وينابيع الحكمة، هم غيظ الشيطان، بهم تحيا قلوب أهل الحق، وتموت قلوب أهل الزيغ، مثلهم في الأرض كمثل النجوم يهتدى بها في ظلمات البر والبحر، إذا انطمست النجوم تحيروا، وإذا أسفر عنها الظلام أبصروا.

„Allah, Preaputernicul și Mărețul, ale Cărui Nume sunt sfinte, i-a ales dintre făpturile Sale pe cei pe care i-a iubit și i-a călăuzit către credință. Apoi, dintre toți credincioșii, i-a ales pe cei pe care i-a iubit și le-a făcut bine, învățându-i Cartea și înțelepciunea, dându-le înțelegere în religie și învățându-i tâlcuirea; le-a dat întâietate față de ceilalți credincioși. Aceasta se petrece în orice timp și în orice vreme. I-a înălțat prin cunoaștere și i-a împodobit cu blândețe. Prin ei se deosebesc cele îngăduite de cele oprite, adevărul de fals, ceea ce vatămă de ceea ce folosește și frumosul de urât. Întâietatea lor este mare, iar binele lor îmbelșugat. Ei sunt moștenitorii profeților și bucuria ochilor celor apropiați de Allah. Peștii din mări cer iertare pentru ei, iar îngerii își pleacă aripile înaintea lor. În Ziua Învierii, învățații vor mijloci după profeți. Adunările lor aduc înțelepciune, iar îndrumările lor îi opresc pe cei nepăsători. Sunt mai buni decât cei dedicați doar adorării și au un rang mai înalt decât cei desprinși de lume. Viața lor este un câștig, iar moartea lor o nenorocire. Îi trezesc pe cei nepăsători și îi învață pe cei neștiutori. Nu se așteaptă din partea lor nicio răutate și nu există teamă de vreo vătămare din partea lor. Cei ascultători se întrec pentru buna lor îndrumare, iar prin frumoasa lor povață cei care au greșit se întorc. Toate făpturile au nevoie de cunoașterea lor…” El spune mai departe: „Ei sunt lumina robilor, farurile ținuturilor, sprijinul comunității și izvoarele înțelepciunii. Sunt pricina mâniei Satanei. Prin ei prind viață inimile celor care urmează adevărul și mor inimile celor abătuți. Ei sunt pe pământ asemenea stelelor după care oamenii se călăuzesc în întunecimile uscatului și ale mării: dacă stelele sunt acoperite, oamenii rătăcesc; iar când întunericul se ridică de pe ele, oamenii văd.”^[9]

Al-Ājurrī, Akhlāq al-ʿulamāʾ