Cunoașterea se dă mai departe
Un citat, cu sursa lui.
Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.
Pregătește cardul
Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.
Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.
Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.
Din ediția publicată
Cauzele creșterii și scăderii credinței
ʿAbd al-Razzāq ibn ʿAbd al-Muḥsin al-Badr
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Cauzele creșterii credinței
مَنْ سَلَكَ طَرِيقًا يَطْلُبُ فِيهِ عِلْمًا سَلَكَ اللهُ بِهِ طَرِيقًا مِنْ طُرُقِ الْجَنَّةِ، وَإِنَّ الْمَلَائِكَةَ لَتَضَعُ أَجْنِحَتَهَا لِطَالِبِ الْعِلْمِ رِضًا بِمَا يَصْنَعُ، وَإِنَّ الْعَالِمَ لَيَسْتَغْفِرُ لَهُ مَنْ فِي السَّمَاوَاتِ وَمَنْ فِي الْأَرْضِ وَالْحِيتَانُ فِي جَوْفِ الْمَاءِ، وَإِنَّ فَضْلَ الْعَالِمِ عَلَى الْعَابِدِ كَفَضْلِ الْقَمَرِ لَيْلَةَ الْبَدْرِ عَلَى سَائِرِ الْكَوَاكِبِ، وَإِنَّ الْعُلَمَاءَ وَرَثَةُ الْأَنْبِيَاءِ، وَإِنَّ الْأَنْبِيَاءَ لَمْ يُوَرِّثُوا دِينَارًا وَلَا دِرْهَمًا، إِنَّمَا وَرَّثُوا الْعِلْمَ، فَمَنْ أَخَذَهُ أَخَذَ بِحَظٍّ وَافِرٍ.
„Cine pornește pe o cale căutând prin ea cunoaștere, Allah îl îndreaptă pe una dintre căile Paradisului. Îngerii își coboară aripile pentru cel care caută cunoașterea, mulțumiți de ceea ce face. Pentru cel învățat cer iertare cei din ceruri, cei de pe pământ și peștii din adâncul apei. Întâietatea învățatului față de cel care doar se dedică adorării este ca întâietatea lunii în noaptea cu lună plină față de celelalte astre. Învățații sunt moștenitorii profeților. Profeții nu au lăsat moștenire nici dinari, nici dirhami; au lăsat moștenire cunoașterea. Cine o dobândește a dobândit o parte îmbelșugată.”[7]
Abū ad-Dardāʾ; Musnad și alte culegeri
[7] Musnad, nr. 21715. Relatat și de Abū Dāwūd, nr. 3643, at-Tirmidhī, nr. 2682, Ibn Mājah, nr. 223, ad-Dārimī, nr. 254, și Ibn Ḥibbān, nr. 88. Al-Albānī l-a declarat autentic; vezi Ṣaḥīḥ al-Jāmiʿ, nr. 6297. Ibn Rajab l-a explicat într-o scriere separată; aceasta poate fi consultată.