Cunoașterea se dă mai departe
Un citat, cu sursa lui.
Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.
Pregătește cardul
Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.
Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.
Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.
Din ediția publicată
Boala și leacul
Ibn Qayyim al-Jawziyyah
Ediție în limba română · Institutul Tawhid · România · 2026 · Urmările păcatelor
Apoi a menționat hadithul.[268] Ceea ce este vrednic de laudă este unirea geloziei cu primirea scuzelor: omul este gelos acolo unde este locul geloziei și primește scuza acolo unde este locul scuzei. Cel care este astfel este cu adevărat vrednic de laudă.
[268] Au consemnat-o Aḥmad, 4/154 (17398), ʿAbd al-Razzāq în al-Jāmiʿ, 10/409–410 (19522), al-Ṭabarānī, 17/340 (939), Ibn Khuzaymah (2478) și alții, pe calea lui Maʿmar, de la Yaḥyā ibn Abī Kathīr, de la Zayd ibn Sallām, de la ʿAbd Allāh ibn Zayd al-Azraq, de la ʿUqbah ibn ʿĀmir, care a relatat-o. Hișām al-Dastuwāʾī a relatat de la Yaḥyā, care a spus: „Mi s-a relatat că Abū Sallām a zis: Mi-a relatat ʿAbd Allāh ibn Zayd că ʿUqbah ibn ʿĀmir a spus”, apoi a relatat-o. A consemnat-o al-Ṭabarānī, 17/341 (940). Abān al-ʿAṭṭār, al-Awzāʿī, Ḥajjāj al-Ṣawwāf și Ḥarb ibn Șaddād au relatat cu toții de la Yaḥyā ibn Abī Kathīr, de la Muḥammad ibn Ibrāhīm al-Taymī, de la fiul lui Jābir ibn ʿAtīk, de la tatăl său. Au consemnat-o Aḥmad (23747, 23748, 23752), al-Ṭabarānī, 2/189–190 (1773–1777), Ibn Ḥibbān (295) și alții. Șaybān a relatat-o și el, dar relatările de la el diferă. ʿUbayd Allāh ibn Mūsā a relatat de la Șaybān asemenea grupului. A consemnat-o al-Ṭabarānī, 2/190 (1777). Wakīʿ a relatat de la Șaybān, de la Yaḥyā, atribuind-o relatărilor lui Abū Hurayrah. A consemnat-o Ibn Mājah (1996). Calea grupului este cea mai probabilă, deși în ea se află fiul lui Jābir ibn ʿAtīk: fie ʿAbd al-Raḥmān, care este necunoscut, fie Abū Sufyān, după cum a afirmat categoric Ibn Ḥibbān, iar acesta nu este bine cunoscut. Ibn Ḥibbān, al-Ḥākim, Ibn Ḥajar și alții au autentificat hadithul, dar această judecată necesită cercetare. Vezi nota ediției al-Asmāʾ wa-l-ṣifāt de al-Bayhaqī (2/467–469).