Cunoașterea se dă mai departe
Un citat, cu sursa lui.
Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.
Pregătește cardul
Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.
Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.
Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.
Din ediția publicată
Al-Qawl al-Mufīd — Explicarea Cărții monoteismului — Volumul II
Muḥammad ibn Ṣāliḥ al-ʿUthaymīn
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Negarea predestinării
Aceasta privește atât lucrurile ce țin de Legea revelată, cât și lucrurile ce se petrec în univers. Trebuie însă cunoscut un lucru: binele și răul nu sunt apreciate în raport cu actul hotărârii lui Allah, Preaslăvitul și Preaînaltul. Hotărârea lui Allah este în întregime un bine; chiar și ceea ce El hotărăște ca rău este, în realitate, un bine. Răul se află în lucrul hotărât, pe când actul hotărârii lui Allah este un bine. Dovada sunt cuvintele Profetului ﷺ: „Binele este în Mâinile Tale, iar răul nu Îți este atribuit.”[317] El nu a spus: „Iar răul este în Mâinile Tale.” Răul nu Îi este atribuit niciodată lui Allah, cu atât mai puțin să fie în Mâinile Sale. Nu Îi este atribuit ca voință și nici ca hotărâre: prin hotărârea unui rău, Allah nu urmărește un rău. Răul se află însă în lucrul hotărât, care îi poate prii omului sau nu, poate fi ascultare ori păcat; toate acestea țin de lucrul hotărât. Cu toate acestea, chiar dacă este rău într-o anumită privință, este un bine în alta și nu poate fi un rău absolut. Chiar lucrul hotărât, deși este rău, nu este un rău absolut, ci este rău dintr-o perspectivă și bine din alta ori rău într-o împrejurare și bine în alta.
[317] Relatat de Muslim, în „Rugăciunea călătorilor” (771).