Înapoi la pasaj

Cunoașterea se dă mai departe

Un citat, cu sursa lui.

Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.

Pregătește cardul

Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.

Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.

Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.

Din ediția publicată

Al-Qawl al-Mufīd — Explicarea Cărții monoteismului — Volumul II

Muḥammad ibn Ṣāliḥ al-ʿUthaymīn
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Nu este refuzat cel care cere invocându-L pe Allah

Așadar, cererea este, în principiu, dezaprobată sau interzisă, afară de cazul unei nevoi ori al unei necesități stringente. Cererea de bani este interzisă: omul nu poate cere cuiva bani decât dacă necesitatea îl împinge la aceasta. Juriștii, fie ca Allah să aibă milă de ei, au spus în capitolul despre zakāh: „Celui căruia îi este îngăduit să primească un lucru îi este îngăduit și să-l ceară”. Însă afirmația lor trebuie examinată, căci Trimisul ﷺ a avertizat împotriva cerșirii și a spus: „Omul continuă să le ceară oamenilor până când vine în Ziua Învierii fără să-i fi rămas pe față nici măcar o bucățică de carne”.[270] Aceasta arată interzicerea, afară de cazul unei necesități stringente. Cererea de ajutor prin influența cuiva sau prin efortul său fizic este însă dezaprobată, exceptând situația în care nevoia o cere.

[270] Relatat de al-Bukhārī în „al-Zakāh”, capitolul despre cel care le cere oamenilor pentru a-și spori averea, 1/457, și de Muslim în „al-Zakāh”, capitolul despre dezaprobarea cererii, 1/720, de la Ibn ʿUmar, fie ca Allah să fie mulțumit de amândoi.

Continuă lectura în context