Cunoașterea se dă mai departe
Un citat, cu sursa lui.
Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.
Pregătește cardul
Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.
Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.
Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.
Din ediția publicată
Al-Qawl al-Mufīd — Explicarea Cărții monoteismului — Volumul II
Muḥammad ibn Ṣāliḥ al-ʿUthaymīn
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Atribuirea binefacerilor meritului propriu
A doua interpretare: neagă că Allah i-ar fi făcut vreun bine, de parcă el ar fi cel care I-a făcut un bine lui Allah, deoarece Allah i-a dat acel lucru fiindcă era vrednic de această binefacere. În ambele situații, el nu Îi este recunoscător lui Allah Atotputernicul și Mărețul. În realitate, orice binefacere care ne este dată vine de la Allah. El este Cel care ne-a înlesnit-o, astfel încât am dobândit-o. Mai mult, orice cunoaștere, putere sau voință pe care o dobândim vine de la Allah. Prin urmare, avem datoria să atribuim aceste binefaceri lui Allah, Slăvitul. Cel Preaînalt spune: ﴿Orice binefacere aveți este de la Allah﴾ [al-Naḥl, 16:53]. Chiar dacă ai dobândit acea binefacere prin cunoașterea sau prin priceperea ta, Cel care ți-a dat această cunoaștere ori pricepere este Allah Atotputernicul și Mărețul. Apoi, priceperea sau cunoașterea poate să nu ducă la dobândirea mijloacelor de trai. Câți oameni învățați ori pricepuți și iscusiți nu au totuși izbândă, ba chiar rămân fără ocupație!