Cunoașterea se dă mai departe
Un citat, cu sursa lui.
Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.
Pregătește cardul
Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.
Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.
Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.
Din ediția publicată
Al-Qawl al-Mufīd — Explicarea Cărții monoteismului — Volumul I
Muḥammad ibn Ṣāliḥ al-ʿUthaymīn
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Virtutea monoteismului și păcatele pe care le ispășește
Cuvintele «pe cel care spune: „Nu există altă divinitate demnă de adorare în afară de Allah”» se înțeleg cu condiția sincerității. Dovada este expresia «căutând prin aceasta Fața lui Allah», adică dorind Fața lui Allah. Cine o caută trebuie să facă tot ce-i stă în putință pentru a ajunge la ea, deoarece cel care dorește un lucru se străduiește să-l dobândească. Prin urmare, nu avem nevoie de precizarea lui az-Zuhrī, Allah să aibă milă de el, pe care a făcut-o după ce a relatat hadithul, așa cum apare în Ṣaḥīḥ Muslim:[87] «După aceea au fost impuse anumite lucruri și au fost interzise altele; nimeni să nu se lase amăgit de aceasta.» Hadithul arată limpede condiția faptelor pentru cel care rostește mărturisirea, prin cuvintele «căutând prin aceasta Fața lui Allah», iar de aceea unul dintre înaintașii evlavioși a spus, în legătură cu vorbele Profetului ﷺ: «Cheia Paradisului este: „Nu există altă divinitate demnă de adorare în afară de Allah”»:[88] «Dar celui care vine cu o cheie fără dinți nu i se va deschide.»
[87] În Cartea moscheilor, capitolul despre îngăduința de a lipsi de la rugăciunea în congregație dintr-un motiv întemeiat, 1/456.
[88] Așa cum apare în Ṣaḥīḥ al-Bukhārī, de la Wahb ibn Munabbih. Vezi Al-Fatḥ (3/109). Al-Haythamī a atribuit hadithul imamilor Aḥmad și al-Bazzār. Abū Nuʿaym l-a relatat în Al-Ḥilyah (1/66), cu formularea: «Cheile Paradisului…».