Cunoașterea se dă mai departe
Un citat, cu sursa lui.
Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.
Pregătește cardul
Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.
Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.
Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.
Din ediția publicată
Al-Qawl al-Mufīd — Explicarea Cărții monoteismului — Volumul I
Muḥammad ibn Ṣāliḥ al-ʿUthaymīn
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Virtutea monoteismului și păcatele pe care le ispășește
Pentru ei, monoteismul înseamnă să afirmi unicitatea lui Allah spunând: El este unul în esența Sa, fără să Se împartă; unul în faptele Sale, fără asociat; și unul în atributele Sale, fără asemănător. Dacă acesta ar fi fost sensul mărturisirii «Nu există altă divinitate demnă de adorare în afară de Allah», qurayșiții nu ar fi respins chemarea Profetului ﷺ, ci ar fi crezut în el și l-ar fi socotit adevărat. Qurayșiții spuneau deja că nu există alt Creator în afară de Allah. Iar «nu există alt Creator» exprimă mai mult decât «nu există altul capabil», deoarece cel capabil poate să facă un lucru sau să nu-l facă, în timp ce Creatorul l-a făcut și l-a adus la existență prin puterea Sa. Astfel, înțelegerea politeiștilor a fost mai bună decât înțelegerea acestor adepți ai teologiei speculative care se revendică de la Islam. Monoteismul adus de trimiși este cel exprimat în cuvintele Celui Preaînalt: «Nu aveți altă divinitate în afară de El» [Al-Aʿrāf: 59], adică nicio altă divinitate adevărată, care să merite adorarea, în afară de Allah.