Text integral · Pasaje · 62
Statornicia credincioșilor în vremuri de tulburare
În numele lui Allah, Cel Milostiv, Îndurător.
Când tulburările și încercările copleșitoare se abat asupra oamenilor, ele le scot la iveală adevărata fire, le dezvăluie însușirile și îi deosebesc pe cei buni de cei răi. În aceasta se află înțelepciunea desăvârșită a lui Allah:
لِيَمِيزَ ٱللَّهُ ٱلْخَبِيثَ مِنَ ٱلطَّيِّبِ
«Pentru ca Allah să-l deosebească pe cel rău de cel bun.»
Coran, fragment din al-Anfāl 8:37
Aceasta ține de înțelepciunea lui Allah în încercarea făpturilor Sale. Allah Preaînaltul spune:
وَلَنَبْلُوَنَّكُمْ حَتَّىٰ نَعْلَمَ ٱلْمُجَـٰهِدِينَ مِنكُمْ وَٱلصَّـٰبِرِينَ وَنَبْلُوَا۟ أَخْبَارَكُمْ
«Vă vom pune la încercare până când îi vom face cunoscuți pe cei dintre voi care se străduiesc și pe cei răbdători și vom cerceta veștile despre voi.»
Coran, Muḥammad 47:31
Întreaga viață este un câmp al încercării și un loc al testării, iar oamenii nu sunt deopotrivă în ea. Printre ei sunt unii care:
مَن يَعْبُدُ ٱللَّهَ عَلَىٰ حَرْفٍ ۖ فَإِنْ أَصَابَهُۥ خَيْرٌ ٱطْمَأَنَّ بِهِۦ ۖ وَإِنْ أَصَابَتْهُ فِتْنَةٌ ٱنقَلَبَ عَلَىٰ وَجْهِهِۦ خَسِرَ ٱلدُّنْيَا وَٱلْـَٔاخِرَةَ ۚ ذَٰلِكَ هُوَ ٱلْخُسْرَانُ ٱلْمُبِينُ
«Îl adoră pe Allah la margine: dacă au parte de bine, sunt liniștiți; dar, dacă îi lovește o încercare, se întorc cu fața înapoi. Ei pierd și această lume, și Viața de Apoi. Aceasta este pierderea vădită.»
Coran, fragment din al-Ḥajj 22:11
Alții Îl adoră pe Allah cu știință, cu vedere limpede, cu o credință statornică și cu un crez corect. Dacă îi lovește o încercare, au răbdare și le este spre bine; dacă dobândesc o binefacere, mulțumesc și le este spre bine. Aceasta nu i se întâmplă decât credinciosului: totul îi este spre bine, toate împrejurările sale sunt bune și toate urmările îi sunt lăudabile.
وَٱلْعَـٰقِبَةُ لِلْمُتَّقِينَ
«Iar sfârșitul bun este al celor cu frică de Allah.»
Coran, fragment din al-Aʿrāf 7:128
Credința corectă și crezul sănătos au o înrâurire puternică și un rol vădit în depășirea evenimentelor grele, a nenorocirilor, a încercărilor și a tulburărilor. Cel care are credință corectă și un crez sănătos a învățat din religia sa lucruri însemnate și lecții mărețe, care îl ajută să rămână statornic în toate împrejurările. Nu există putere și nici tărie decât prin Allah. Printre cele mai însemnate dintre acestea se numără următoarele.
1. Toate lucrurile sunt în Mâna lui Allah
Credinciosul știe cu o cunoaștere sigură, neamestecată cu îndoială și neatinsă de nesiguranță, că Acela Care a creat acest univers, l-a adus la existență și îi rânduiește treburile este numai Allah, Care nu are niciun asociat. Numai El dispune de el și nimic nu se întâmplă în el decât ceea ce voiește Allah, Binecuvântat și Preaînalt. Frâiele tuturor lucrurilor sunt în Mâna Sa, iar cheile cerurilor și ale pământului sunt ale Sale. Ceea ce Allah a voit a fost, iar ceea ce nu a voit nu a fost. Lui Allah Îi aparține stăpânirea cerurilor, a pământului și a celor din ele, iar El are putere asupra tuturor lucrurilor.
2. Făgăduința ajutorului lui Allah
Allah, Mărețul și Preaînaltul, S-a îngrijit să-i sprijine pe oamenii credinței și să-i păzească pe cei care urmează religia Sa. El a făgăduit aceasta, iar făgăduința Sa este adevărul. A vestit-o în Cartea Sa, iar Cuvântul Său este adevărat și drept. Allah Preaînaltul spune:
يَـٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوٓا۟ إِن تَنصُرُوا۟ ٱللَّهَ يَنصُرْكُمْ وَيُثَبِّتْ أَقْدَامَكُمْ وَٱلَّذِينَ كَفَرُوا۟ فَتَعْسًا لَّهُمْ وَأَضَلَّ أَعْمَـٰلَهُمْ
«O, voi, cei care credeți! Dacă Îl sprijiniți pe Allah, El vă va sprijini și vă va întări pașii. Iar celor care nu cred — pieire lor! El le va zădărnici faptele.»
Coran, Muḥammad 47:7–8
El, Slăvitul, spune:
وَمَا ٱلنَّصْرُ إِلَّا مِنْ عِندِ ٱللَّهِ ٱلْعَزِيزِ ٱلْحَكِيمِ
«Ajutorul nu vine decât de la Allah, Cel Atotputernic, Cel Înțelept.»
Coran, fragment din Āl ʿImrān 3:126
Allah Preaînaltul spune:
وَلَيَنصُرَنَّ ٱللَّهُ مَن يَنصُرُهُۥٓ ۗ إِنَّ ٱللَّهَ لَقَوِىٌّ عَزِيزٌ
«Allah îl va sprijini negreșit pe cel care Îl sprijină. Allah este Puternic, Atotputernic.»
Coran, fragment din al-Ḥajj 22:40
El mai spune:
وَعْدَ ٱللَّهِ ۖ لَا يُخْلِفُ ٱللَّهُ وَعْدَهُۥ وَلَـٰكِنَّ أَكْثَرَ ٱلنَّاسِ لَا يَعْلَمُونَ
«Aceasta este făgăduința lui Allah. Allah nu-Și încalcă făgăduința, însă cei mai mulți oameni nu știu.»
Coran, al-Rūm 30:6
3. Urmările nedreptății
Allah a făgăduit în Cartea Sa că îi va lăsa fără sprijin pe necredincioși, îi va nimici, le va frânge puterea și le va stârpi urma. Îi va face pildă pentru cei care iau învățătură și îndemn pentru cei care iau aminte. Allah Preaînaltul spune:
عَلَيْهِمْ دَآئِرَةُ ٱلسَّوْءِ
«Asupra lor să se întoarcă nenorocirea!»
Coran, fragment din al-Tawbah 9:98
Mărturiile istoriei sunt atât de multe, încât nu pot fi numărate și cuprinse. El, Slăvitul, îi dă răgaz nedreptului, dar nu-l lasă nepedepsit. Iar când îl prinde, îl prinde cu putere.
وَكَذَٰلِكَ أَخْذُ رَبِّكَ إِذَآ أَخَذَ ٱلْقُرَىٰ وَهِىَ ظَـٰلِمَةٌ ۚ إِنَّ أَخْذَهُۥٓ أَلِيمٌ شَدِيدٌ
«Astfel este pedeapsa Domnului tău când pedepsește cetățile în vreme ce ele sunt nedrepte. Pedeapsa Lui este dureroasă și aspră.»
Coran, Hūd 11:102
4. Sorocul vieții este rânduit
Credinciosul știe că niciun suflet nu va muri până nu-și va împlini sorocul și nu-și va primi întreaga parte de trai. Nimeni nu va muri înainte de vremea sa și nici după ea.
لِكُلِّ أُمَّةٍ أَجَلٌ ۚ إِذَا جَآءَ أَجَلُهُمْ فَلَا يَسْتَـْٔخِرُونَ سَاعَةً ۖ وَلَا يَسْتَقْدِمُونَ
«Fiecare comunitate are un soroc. Când sorocul lor vine, nu-l pot întârzia nici măcar un ceas și nici nu-l pot grăbi.»
Coran, fragment din Yūnus 10:49
Soroacele sunt rânduite, faptele sunt însemnate, fiecare soroc are o înregistrare și fiecare suflet are o întoarcere hotărâtă. Nimic nu-l poate feri pe om de hotărârea lui Allah. Allah Preaînaltul spune:
أَيْنَمَا تَكُونُوا۟ يُدْرِككُّمُ ٱلْمَوْتُ وَلَوْ كُنتُمْ فِى بُرُوجٍ مُّشَيَّدَةٍ
«Oriunde ați fi, moartea vă va ajunge, chiar dacă ați fi în turnuri întărite.»
Coran, fragment din al-Nisāʾ 4:78
Nici palatele de necucerit nu apără, nici galeriile ascunse nu ocrotesc, nici turnurile întărite nu împiedică moartea.
5. Zvonurile nu clatină certitudinea
Datorită statorniciei sale puternice și certitudinii sale ferme, credinciosul nu este clătinat de zvonuri și nu este înspăimântat de propagandă. Dimpotrivă, atunci când este amenințat cu cei în afară de Allah, îi sporesc credința, încrederea în Allah și bizuirea pe El, asemenea însoțitorilor Profetului, Allah să fie mulțumit de ei:
ٱلَّذِينَ قَالَ لَهُمُ ٱلنَّاسُ إِنَّ ٱلنَّاسَ قَدْ جَمَعُوا۟ لَكُمْ فَٱخْشَوْهُمْ فَزَادَهُمْ إِيمَـٰنًا وَقَالُوا۟ حَسْبُنَا ٱللَّهُ وَنِعْمَ ٱلْوَكِيلُ فَٱنقَلَبُوا۟ بِنِعْمَةٍ مِّنَ ٱللَّهِ وَفَضْلٍ لَّمْ يَمْسَسْهُمْ سُوٓءٌ وَٱتَّبَعُوا۟ رِضْوَٰنَ ٱللَّهِ ۗ وَٱللَّهُ ذُو فَضْلٍ عَظِيمٍ
«Celor cărora oamenii le-au spus: „Oamenii s-au adunat împotriva voastră, așa că temeți-vă de ei!”, credința le-a sporit și au spus: „Allah ne este de ajuns și El este cel mai bun Ocrotitor!” Ei s-au întors cu binefacere și har de la Allah, fără să-i fi atins vreun rău. Au urmat mulțumirea lui Allah, iar Allah este Dătător de mare har.»
Coran, Āl ʿImrān 3:173–174
قال ابن عباس: «حَسْبُنَا ٱللَّهُ وَنِعْمَ ٱلْوَكِيلُ» قالها إبراهيم عليه السلام حين ألقي في النار، وقالها محمد ﷺ حين قالوا: «إِنَّ ٱلنَّاسَ قَدْ جَمَعُوا۟ لَكُمْ فَٱخْشَوْهُمْ فَزَادَهُمْ إِيمَـٰنًا وَقَالُوا۟ حَسْبُنَا ٱللَّهُ وَنِعْمَ ٱلْوَكِيلُ».
Ibn ʿAbbās, Allah să fie mulțumit de amândoi, a spus: „«Allah ne este de ajuns și El este cel mai bun Ocrotitor!» — acestea sunt cuvintele rostite de Ibrāhīm, pacea fie asupra lui, când a fost aruncat în foc și de Muḥammad ﷺ când li s-a spus: «Oamenii s-au adunat împotriva voastră, așa că temeți-vă de ei!» Aceasta le-a sporit credința și au spus: «Allah ne este de ajuns și El este cel mai bun Ocrotitor!»”1
„Allah ne este de ajuns” înseamnă: El ne este suficient.
6. Bizuirea numai pe Allah
Omul cu credință corectă nu se bizuie în toate treburile sale decât pe Allah. Numai Lui Îi încredințează treburile, numai pe El se sprijină și numai de la El cere ajutor. Allah Preaînaltul spune:
وَمَن يَتَوَكَّلْ عَلَى ٱللَّهِ فَهُوَ حَسْبُهُۥٓ
«Celui care se bizuie pe Allah, El îi este de ajuns.»
Coran, fragment din al-Ṭalāq 65:3
Allah Preaînaltul spune:
وَعَلَى ٱللَّهِ فَتَوَكَّلُوٓا۟ إِن كُنتُم مُّؤْمِنِينَ
«Bizuiți-vă pe Allah, dacă sunteți credincioși!»
Coran, fragment din al-Māʾidah 5:23
El mai spune:
وَتَوَكَّلْ عَلَى ٱلْحَىِّ ٱلَّذِى لَا يَمُوتُ
«Bizuiește-te pe Cel Viu, Care nu moare!»
Coran, fragment din al-Furqān 25:58
De aceea, în rugile sale, Profetul ﷺ spunea, după cum apare în hadithul lui Ibn ʿAbbās, Allah să fie mulțumit de amândoi:
اللهم لك أسلمت وبك آمنت وعليك توكلت وإليك أنبت وبك خاصمت، اللهم إني أعوذ بعزتك لا إله إلا أنت أن تضلني، أنت الحي الذي لا يموت والجن والإنس يموتون.
„O, Allah, Ție m-am supus, în Tine am crezut, pe Tine m-am bizuit, la Tine m-am întors și cu ajutorul Tău am înfruntat potrivnicii. O, Allah, caut adăpost în puterea Ta — nu există altă divinitate vrednică de adorare în afară de Tine — ca să nu mă lași să rătăcesc. Tu ești Cel Viu, Care nu moare, iar djinnii și oamenii mor.”2
În viața Profetului se găsesc pilde dintre cele mai minunate și mai grăitoare ale încrederii în Allah și ale deplinei bizuiri pe El. Printre ele se numără relatarea autentică a lui Jābir ibn ʿAbd Allāh, Allah să fie mulțumit de amândoi, care a spus: „Am plecat într-o expediție alături de Profet ﷺ, iar vremea odihnei de amiază ne-a ajuns într-o vale cu mulți copaci spinoși. Trimisul lui Allah ﷺ s-a oprit, iar oamenii s-au împrăștiat ca să se adăpostească la umbra copacilor. Trimisul lui Allah ﷺ a poposit sub un salcâm și și-a atârnat sabia de el. Am adormit puțin, apoi Trimisul lui Allah ﷺ ne-a chemat. Lângă el se afla un beduin.”
Profetul ﷺ a spus:
إن هذا اخترط علي سيفي وأنا نائم فاستيقظت وهو في يده صلتا فقال من يمنعك مني قلت الله — ثلاثا — ولم يعاقبه وجلس.
„Acesta mi-a scos sabia din teacă în vreme ce dormeam. M-am trezit, iar el o ținea scoasă în mână și m-a întrebat: «Cine te apără de mine?» Am spus: «Allah!»” — de trei ori. Nu l-a pedepsit și s-a așezat.3
Cugetă la această statornicie măreață și la încrederea deplină în Allah Preaînaltul! Allah este cel mai bun Păzitor și El este Cel mai Îndurător dintre cei îndurători.
7. Încredere și folosirea mijloacelor
Credinciosul știe că adevărata bizuire pe Allah nu se împlinește decât prin două lucruri de neocolit.
Mai întâi: sprijinirea inimii pe Allah
Inima se bizuie pe Allah, se sprijină pe El și își găsește liniștea în El. Ibn al-Qayyim, Allah să aibă milă de el,4 a spus: „Astfel încât să nu-i mai rămână nicio tulburare din pricina încurcării mijloacelor și nici vreo liniște întemeiată pe ele. Dimpotrivă, își desprinde din inimă liniștea găsită în mijloace și o îndreaptă către Cel Care le rânduiește — Allah. Semnul acestei stări este că nu se neliniștește din pricina venirii sau plecării lor, inima nu i se tulbură și nu se teme atunci când lucrurile pe care le iubește se îndepărtează și când se apropie cele pe care le urăște. Aceasta deoarece se bizuie pe Allah, în El își găsește liniștea și pe El se sprijină.”
Apoi: recunoașterea și folosirea mijloacelor
Cel care a fost stăpânul și imamul celor care se bizuie pe Allah, modelul lor și purtătorul stindardului lor — Muḥammad ﷺ — se folosea de mijloace și nu neglija niciunul dintre ele. A purtat două cămăși de zale una peste alta într-o zi și a angajat un călăuzitor care era asociator, urmând religia neamului său, ca să-i arate drumul în timpul emigrării. Păstra hrană pentru familia sa, iar când călătorea pentru luptă, ḥajj ori ʿumrah, lua provizii cu el. Toți însoțitorii săi făceau la fel. Ei sunt cei care s-au bizuit cu adevărat pe Allah.
Cel care neagă mijloacele nu poate avea o bizuire corectă pe Allah, iar cel care se bizuie pe mijloace nu este dintre cei care se bizuie pe Allah. Lucrurile stau așa cum au spus unii învățați: „Îndreptarea inimii spre mijloace este asociere în monoteism; înlăturarea faptului că mijloacele sunt mijloace este o lipsă a rațiunii; iar respingerea cu totul a mijloacelor este o atingere adusă Legii revelate. Bizuirea și speranța se alcătuiesc din ceea ce cer monoteismul, rațiunea și Legea revelată.”5
8. Întoarcerea către Allah prin rugă
În fața evenimentelor grele, a nenorocirilor și a împrejurărilor întunecate, credinciosul simte în inimă o întoarcere puternică spre Allah, smerenie și supunere înaintea Lui. Îl vezi îndreptându-se către Allah prin rugă, cerere și speranță, ca El să-i ferească pe musulmani de tulburări și să-i scape de încercări. Allah, Binecuvântat și Preaînalt, este aproape de robii Săi: le aude chemarea, le răspunde la rugă, îl ajută pe cel îndurerat, le alină suferința și le înlătură nenorocirea.
أَمَّن يُجِيبُ ٱلْمُضْطَرَّ إِذَا دَعَاهُ وَيَكْشِفُ ٱلسُّوٓءَ
«Cine îi răspunde celui aflat la strâmtoare când Îl cheamă și înlătură răul?»
Coran, fragment din al-Naml 27:62
Nimeni altcineva în afară de El, Preaînaltul. Celui care Îi cere cu adevăr, cu sinceritate, cu hotărâre și cu speranță, El îi răspunde la rugă și îi împlinește speranța, căci El, Slăvitul, este Aproapele, Cel Care răspunde. Uneori, încercările care se abat asupra musulmanilor și nenorocirile care îi lovesc pot fi îndepărtate printr-o rugă bună a unui om drept, într-o clipă de smerenie și într-un ceas în care rugăciunile sunt primite. Ruga are o însemnătate măreață și un rang înalt! Omul drept care se roagă într-o clipă de smerenie și într-un ceas în care rugăciunile sunt primite are și el o însemnătate măreață și un rang înalt!
Numai lui Allah Îi cerem să ne ferească pe noi și pe musulmani de tulburări, de cele văzute și de cele ascunse. Nu există altă divinitate vrednică de adorare în afară de Allah, Unicul: El l-a sprijinit pe robul Său, Și-a întărit oștirea și singur a înfrânt coalițiile. Allah să reverse binecuvântarea, pacea, binele și harul asupra robului și Trimisului Său, Profetul nostru Muḥammad, și asupra întregii sale familii și a tuturor însoțitorilor săi.
Notele originale
Relatat de al-Bukhārī, nr. 4563.
Relatat de al-Bukhārī, nr. 7383, și de Muslim, nr. 2717. Formularea îi aparține lui Muslim.
Relatat de al-Bukhārī, nr. 2913, și de Muslim, nr. 843.
În cartea sa Madārij al-Sālikīn, p. 121.
Vezi Majmūʿ Fatāwā al lui Shaykh al-Islām Ibn Taymiyyah, Allah să aibă milă de el, 8/169.