Fundamentele Sunnei

Introducere

Traducere a matn-ului arab concis transmis de la al-Ḥumaydī. Traducerea urmărește terminologia teologică a textului arab; termenii tehnici importanți sunt păstrați în transliterare acolo unde o echivalare românească ar pierde precizia.

Textul

Bišr ibn Mūsā ne-a relatat, spunând: al-Ḥumaydī ne-a relatat, spunând:

Sunna, la noi, este ca omul să creadă în qadar, în binele și răul lui, în ceea ce este plăcut și în ceea ce este amar; să știe că ceea ce l-a lovit nu putea să-l ocolească, iar ceea ce l-a ocolit nu putea să-l lovească și că toate acestea sunt hotărârea lui Allah — Preaînaltul.

Și că īmān-ul este cuvânt și faptă; crește și scade. Niciun cuvânt nu folosește fără faptă, nicio faptă și niciun cuvânt fără intenție, iar cuvântul, fapta și intenția nu sunt [drepte] decât prin Sunnah.

Și [din Sunnah face parte] a cere mila lui Allah pentru toți Companionii lui Muḥammad ﷺ. Allah — Preaînaltul — spune:

„Iar cei care au venit după ei spun: «Doamne, iartă-ne pe noi și pe frații noștri care ne-au precedat în credință…»” [al-Ḥašr 59:10]

Omul nu împlinește ceea ce i se cere în privința lor decât cerând iertare pentru ei. Cine îi insultă, îi disprețuiește ori îl disprețuiește pe vreunul dintre ei nu este pe Sunnah.

Coranul este Cuvântul lui Allah. L-am auzit pe Sufyān [ibn ʿUyaynah] spunând: „Coranul este Cuvântul lui Allah. Cine spune că este creat este un inovator. Noi n-am auzit pe nimeni spunând aceasta.”

Și l-am auzit pe Sufyān spunând: „Īmān-ul este cuvânt și faptă; crește și scade.” Fratele său, Ibrāhīm ibn ʿUyaynah, l-a întrebat: „Să spui că scade?” El a răspuns: „Taci, copilule! Până când poate să nu mai rămână nimic din el.”

Și [din Sunnah face parte] credința în vederea lui Allah după moarte, în Ziua Învierii, după cum au venit relatările autentice.

Iar ceea ce Coranul și ḥadīth-ul au rostit despre atributele lui Allah se afirmă așa cum a venit, fără a se întreba „cum?” și fără a adăuga explicații născocite. Allah spune:

„Ci ambele Sale Mâini sunt întinse…” [al-Māʾidah 5:64]

și spune:

„…iar cerurile vor fi strânse în Mâna Sa dreaptă.” [az-Zumar 39:67]

și spune:

„Cel Milostiv S-a înălțat deasupra Tronului.” [Ṭā-Hā 20:5]

Noi nu spunem despre aceasta decât ceea ce a spus Coranul și ceea ce a venit de la Mesagerul lui Allah ﷺ și nu încercăm să stabilim pentru atribute o modalitate pe care Allah și Mesagerul Său nu au descris-o.

Și nu spunem, asemenea Khawārijilor, că cel care săvârșește un păcat mare devine necredincios. Nu declarăm necredincios pe cineva dintre oamenii qiblei doar pentru păcatele sale, câtă vreme nu a venit cu ceva care îl scoate din Islam potrivit dovezii.

Ni s-a transmis însă despre rugăciune o avertizare deosebit de severă. Mesagerul lui Allah ﷺ a spus că legământul care îi deosebește pe musulmani de ceilalți este rugăciunea și că părăsirea ei este kufr. De aceea, al-Ḥumaydī a socotit părăsirea rugăciunii dintre cele mai grave lucruri.

În privința celorlalte obligații — zakāh, postul și ḥajj-ul — păcatul celui care le abandonează nu este tratat identic în toate privințele cu abandonarea rugăciunii, iar textele și condițiile fiecărei chestiuni trebuie păstrate așa cum au venit.

Acestea sunt, pe scurt, fundamentele Sunnei pe care le-am primit de la imami.

Notă terminologică

În această traducere, Sunnah desemnează aici calea religioasă transmisă de Profet ﷺ și urmată de Companioni și de primii imami. Īmān este redat prin „credință” atunci când contextul cere sensul general, dar termenul arab este păstrat acolo unde autorul discută definiția sa tehnică. Qadar desemnează predestinarea și hotărârea lui Allah.