Datoria musulmanului față de poruncile lui Allah

În numele lui Allah, Cel Milostiv, Îndurător.

Orice credincios știe cu certitudine că Allah, Cel Măreț, Creatorul Cel Slăvit, nu Și-a creat făpturile fără rost și nu le-a adus la existență pentru a le lăsa în voia lor. El este departe de zădărnicie, distracție și joacă. Preaînalt și Sfânt este El, departe de toate acestea! Dimpotrivă, El le-a creat pentru un țel măreț și cu o înțelepciune înaltă. Allah le-a creat întru adevăr și pentru adevăr. El a spus:

El a creat cerurile și pământul întru adevăr. Mai presus este El de ceea ce Îi asociază.

Allah i-a amintit pe oamenii cu minte, care spun, mărturisind că El este departe de orice neajuns:

Domnul nostru, nu ai creat acestea fără rost! Slavă Ție! Ferește-ne de pedeapsa Focului!

Allah, Cel Măreț și Preaînalt, a spus:

Nu am creat cerul, pământul și ceea ce se află între ele fără rost. Aceasta este presupunerea celor care nu cred. Vai, așadar, celor care nu cred, de Foc! Sau să îi socotim pe cei care cred și fac fapte bune asemenea celor care răspândesc stricăciunea pe pământ? Sau să îi socotim pe cei evlavioși asemenea celor nelegiuiți?

Adică Allah este departe de aceasta. El, Binecuvântat și Preaînalt, a mai spus:

Nu am creat cerul, pământul și ceea ce se află între ele jucându-Ne. Dacă am fi voit să Ne alegem o distracție, am fi luat-o de la Noi, dacă ar fi fost să facem aceasta.

În Ziua Învierii, Allah le va spune celor din Foc, mustrându-i și certându-i:

Ați crezut că v-am creat fără rost și că nu veți fi aduși înapoi la Noi? Preaînalt este Allah, Regele cel Adevărat! Nu există altă divinitate demnă de adorare în afară de El, Stăpânul Tronului cel nobil.

După ce a amintit crearea omului, de la o picătură de sămânță până la o bucată de carne, până când a devenit un om deplin alcătuit, Allah a spus în acel context:

Crede omul că va fi lăsat în voia sa?

Adică să nu fie înviat, să nu dea socoteală și să nu fie pedepsit! S-a mai spus: să nu i se poruncească și să nu i se interzică nimic! Ambele sensuri sunt avute în vedere în acest verset. Allah nu Își lasă făpturile în această lume fără porunci și fără opreliști și nu le lasă în Ziua Învierii fără socoteală și fără pedeapsă.

Allah a creat făpturile ca să Îl adore și le-a adus la existență ca să Îl recunoască drept Unicul în adorare, în ascultare, în supunere smerită și în evlavie. Le-a creat ca să le poruncească și să le interzică: să le poruncească ascultarea și adorarea Sa și să le interzică neascultarea și păcatele.

Când musulmanul cugetă la acest adevăr măreț și limpede, se ridică o întrebare de cea mai mare însemnătate: care este datoria noastră față de ceea ce Allah ne-a poruncit? Allah ne-a creat ca să ne poruncească și să ne interzică, iar noi să Îl ascultăm și să ne supunem poruncii Sale. Care este, așadar, datoria noastră față de ceea ce ne-a poruncit Allah, Cel Măreț și Preaînalt?

Învățații, Allah să aibă milă de ei, au arătat că orice musulman are șapte datorii mărețe față de ceea ce Allah i-a poruncit. Înțelegeți-le și păstrați-le în minte, Allah să aibă milă de voi! Aceste șapte datorii privesc tot ceea ce Allah ne-a poruncit: monoteismul, rugăciunea, postul, pelerinajul, milostenia, buna făptuire și celelalte acte de ascultare, porunci și opreliști din Cartea lui Allah și din Sunnah Profetului Său ﷺ.

1. Cunoașterea poruncii

**Prima datorie** este să învățăm ceea ce ni s-a poruncit și să cunoaștem acel lucru. De aceea, numeroase dovezi din Carte și Sunnah îndeamnă la învățare, trezesc dorința de a învăța și arată valoarea ei, marile ei foloase și roade. Într-un hadith autentic, Profetul ﷺ a spus:

„Celui care pornește pe un drum căutând cunoaștere, Allah îi ușurează prin aceasta un drum spre Rai.”¹

2. Iubirea pentru ceea ce Allah a poruncit

**A doua datorie** este să iubim ceea ce Allah ne-a poruncit și să ne umplem inimile cu iubirea pentru acel lucru. Allah ne poruncește numai ceea ce cuprinde bine și izbândă și ne interzice numai ceea ce cuprinde rău și nenorocire. Să iubim, așadar, ceea ce este poruncit și să ne umplem inimile cu iubirea pentru el.

Într-o rugă transmisă de la Profetul nostru ﷺ se spune:

„O, Allah, Îți cer iubirea față de Tine, iubirea față de cel care Te iubește și iubirea pentru o faptă care mă apropie de iubirea Ta.”²

Credinciosul să se ferească să aibă în inimă vreun dram de ură sau de dezgust față de poruncile lui Allah ori de poruncile Trimisului Său ﷺ. Allah Preaînaltul a spus:

Aceasta, fiindcă au urât ceea ce Allah a coborât, iar El le-a făcut zadarnice faptele.

3. Hotărârea de a împlini porunca

**A treia datorie** este să luăm o hotărâre fermă de a împlini ceea ce Allah ne-a poruncit. Hotărârea este o mișcare a inimii, o îndreptare către bine, o dorință și o râvnă de a-l împlini. În ruga transmisă se spune:

„O, Allah, Îți cer statornicie în ascultare și hotărâre în urmarea căii drepte.”³

Dacă ai aflat un lucru drept, un lucru bun, un lucru prin care îți îndrepți religia și viața lumească, hotărăște-te să îl împlinești și pune-ți inima în mișcare ca să îl faci. Aceasta este a treia datorie.

4. Împlinirea poruncii

**A patra datorie** este să împlinim ceea ce Allah ne-a poruncit, cu dorință și ascultare, supunându-ne Lui și urmând porunca Sa. Suntem robii Săi, iar datoria robului este să Îl asculte pe Stăpânul și Ocrotitorul său. Printre rugile transmise de la Profetul nostru ﷺ este și cea pe care o rostea în fiecare zi după rugăciunea de dimineață:

„O, Allah, Îți cer cunoaștere folositoare, mijloace de trai bune și o faptă primită.”⁴

5. Sinceritatea și corectitudinea faptei

**A cincea datorie** este ca fapta să fie împlinită cu sinceritate și în chip corect: numai pentru Allah și potrivit Sunnei Trimisului lui Allah ﷺ. Allah nu primește fapta decât dacă are aceste însușiri. Al-Fuḍayl ibn ʿIyāḍ, Allah să aibă milă de el, a spus despre cuvintele Celui Preaînalt:

Ca să vă încerce: care dintre voi este mai bun în faptă.

„Cea mai sinceră și cea mai corectă.” A fost întrebat: „O, Abū ʿAlī, ce înseamnă cea mai sinceră și cea mai corectă?” El a spus: „Dacă fapta este sinceră, dar nu este corectă, nu este primită. Dacă este corectă, dar nu este sinceră, nu este primită, până când este deopotrivă sinceră și corectă. Sinceră este fapta făcută pentru Allah, iar corectă este cea potrivit Sunnei.”⁵

6. Păzirea faptei de ceea ce o anulează

**A șasea datorie** este să ne ferim de lucrurile care anulează faptele, le strică și le fac zadarnice. Ele sunt numeroase și au fost arătate în Cartea lui Allah și în Sunnah Profetului Său ﷺ: ostentația, fățărnicia, urmărirea câștigului lumesc prin fapte, dorința de a se vorbi despre ele și altele asemenea, care anulează faptele și le fac zadarnice. Aceasta este datoria fiecărui musulman față de orice lucru pe care Allah i l-a poruncit: după ce îl cunoaște, îl iubește și îl împlinește cu sinceritate și în chip corect, să se ferească de orice lucru care îl anulează și îl face zadarnic.

7. Statornicia până la moarte

**A șaptea datorie** este statornicia. Credinciosul să se îngrijească să rămână statornic în poruncă, să stăruie în ea și să își strunească sufletul pentru a fi statornic. Să Îi ceară lui Allah să îl țină statornic în religia Sa:

Domnul nostru, nu lăsa inimile noastre să se abată după ce ne-ai călăuzit și dăruiește-ne de la Tine îndurare! Tu ești Cel Care dăruiește din belșug.

Acestea sunt cele șapte datorii mărețe pe care le avem față de tot ceea ce Allah ne-a poruncit: să cunoaștem acel lucru, să îl iubim, să fim hotărâți să îl împlinim, să îl împlinim, să o facem cu sinceritate și în chip corect, să ne ferim de lucrurile care anulează faptele și să rămânem statornici până la moarte.

Una dintre rugile mărețe care adună toate cele de mai sus, transmise de la nobilul nostru Profet ﷺ, este ceea ce al-Ṭabarānī⁶ și alții au relatat cu un lanț bun de la Shaddād ibn Aws, Allah să fie mulțumit de el. El a spus: „Trimisul lui Allah ﷺ mi-a zis:”

„Când îi vezi pe oameni că adună comori de aur și de argint, păstrează ca pe o comoară aceste cuvinte: O, Allah, Îți cer statornicie în ascultare și hotărâre în urmarea căii drepte! Îți cer faptele care atrag îndurarea Ta și cele prin care se dobândește iertarea Ta. Îți cer să fiu recunoscător pentru binefacerea Ta și să Te ador în chip frumos. Îți cer o inimă curată și o limbă sinceră. Îți cer din binele pe care Tu îl știi, caut adăpost la Tine de răul pe care Tu îl știi și Îți cer iertare pentru ceea ce Tu știi. Cu adevărat, Tu ești Cel Care cunoaște pe deplin cele nevăzute!”

Aceasta este o rugă măreață și cuprinzătoare, care adună pentru musulman întregul bine. Să ne îngrijim, așadar, de ea și de celelalte rugi transmise de la Profetul nostru ﷺ, căci ruga este cheia oricărui bine din această lume și din Viața de Apoi.

www.al-badr.net