طهارة المريض وصلاته

În numele lui Allah, Cel Milostiv, Îndurător.

Lauda Îi aparține lui Allah. Îl lăudăm, Îi cerem ajutor și iertare și ne întoarcem la El cu căință. Căutăm adăpost la Allah de răul sufletelor noastre și de faptele noastre rele. Pe cel pe care Allah îl călăuzește nimeni nu îl poate rătăci, iar pe cel pe care El îl lasă în rătăcire nimeni nu îl poate călăuzi. Mărturisesc că nu există nicio divinitate demnă de adorare în afară de Allah, Unicul, fără asociat, și mărturisesc că Muhammad este robul și Trimisul Său. Allah să-l binecuvânteze și să-i dăruiască pace din belșug, lui, familiei sale, companionilor săi și celor care îi urmează cu bine.

Acestea fiind spuse, această scurtă epistolă tratează îndatoririle bolnavilor în privința curățirii rituale și a rugăciunii. Bolnavului i se aplică rânduieli proprii, ținând seama de starea sa, pe care Legea islamică a cerut să o luăm în considerare. Allah Preaînaltul l-a trimis pe Profetul Său Muhammad, pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa, cu religia dreaptă și îngăduitoare, întemeiată pe ușurare și înlesnire. Preaînaltul spune:

Profetul, pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa, a spus:

El, pacea și binecuvântările lui Allah fie asupra sa, a mai spus:

Pe temeiul acestei reguli fundamentale, Allah Preaînaltul le-a ușurat actele de adorare celor care au motive întemeiate, potrivit situației fiecăruia, ca să-L poată adora fără apăsare și fără greutate. Lauda Îi aparține lui Allah, Stăpânul lumilor!

1. Bolnavul trebuie să se curățească ritual cu apă: să facă abluțiunea pentru impuritatea rituală minoră și îmbăierea rituală pentru impuritatea rituală majoră.

2. Dacă nu se poate curăți ritual cu apă din pricina neputinței sale sau de teamă că boala se va agrava ori vindecarea va întârzia, va face tayammum.

3. Tayammum se face astfel: lovește o singură dată pământul curat cu ambele palme, își șterge cu ele fața, apoi își șterge mâinile până la încheieturi, una cu cealaltă. Dacă nu poate face singur tayammum, o altă persoană îl va ajuta: aceasta lovește pământul curat cu ambele palme și șterge cu ele fața și mâinile bolnavului până la încheieturi, tot așa cum, dacă bolnavul nu poate face singur abluțiunea, o altă persoană i-o face.

4. Este permis să facă tayammum folosind un perete sau orice alt lucru curat pe care se află praf. Dacă peretele este acoperit cu o substanță care nu face parte din materia pământului, precum vopseaua, nu va face tayammum folosindu-l decât dacă pe el se află praf.

5. Dacă nu există nici perete, nici vreun lucru cu praf pe el, nu este nicio problemă să se pună pământ într-o batistă sau într-un vas și să facă tayammum folosindu-l.

6. Dacă a făcut tayammum pentru o rugăciune și și-a păstrat starea de curăție până la timpul rugăciunii următoare, o va împlini cu primul tayammum, fără să-l repete, fiindcă se află în continuare în stare de curăție și nu a intervenit nimic care să o anuleze.

7. Bolnavul trebuie să-și curețe trupul de necurății. Dacă nu poate, se va ruga în starea în care se află; rugăciunea sa este valabilă și nu trebuie repetată.

8. Bolnavul trebuie să-și curețe hainele de necurății sau să le scoată și să îmbrace haine curate. Dacă nu poate, se va ruga în starea în care se află; rugăciunea sa este valabilă și nu trebuie repetată.

9. Bolnavul trebuie să se roage pe ceva curat. Dacă așternutul său este murdărit de necurății, îl va spăla, îl va înlocui sau va întinde peste el ceva curat. Dacă nu poate, se va ruga pe ceea ce are; rugăciunea sa este valabilă și nu trebuie repetată.

1. Bolnavul trebuie să împlinească rugăciunea obligatorie în picioare, chiar dacă stă aplecat sau se sprijină de un perete, de un stâlp ori de un baston.

2. Dacă nu se poate ruga în picioare, se va ruga șezând. Este de preferat să stea cu picioarele încrucișate în locul statului în picioare și al plecăciunii, iar în locul prosternării să stea în poziția de iftirāsh.

3. Dacă nu se poate ruga șezând, se va ruga culcat pe o parte, cu fața spre qiblah. Partea dreaptă este de preferat celei stângi. Dacă nu se poate îndrepta spre qiblah, se va ruga în direcția în care se află și nu trebuie să repete rugăciunea.

4. Dacă nu se poate ruga culcat pe o parte, se va ruga întins pe spate, cu picioarele spre qiblah. Este de preferat să-și ridice puțin capul, ca să se îndrepte spre qiblah. Dacă nu-și poate așeza picioarele spre qiblah, se va ruga așa cum se află și nu trebuie să repete rugăciunea.

5. Bolnavul trebuie să facă plecăciunea și prosternarea. Dacă nu poate, le va indica prin mișcarea capului, coborându-l mai mult pentru prosternare decât pentru plecăciune. Dacă poate face plecăciunea, dar nu prosternarea, va face plecăciunea la locul ei și va indica prosternarea prin mișcarea capului. Dacă poate face prosternarea, dar nu plecăciunea, va face prosternarea la locul ei și va indica plecăciunea prin mișcarea capului.

6. Dacă nu poate indica plecăciunea și prosternarea prin mișcarea capului, va face semn cu privirea, adică cu ochiul: îl va închide puțin pentru plecăciune și mai mult pentru prosternare. Cât despre gestul cu degetul pe care îl fac unii bolnavi, acesta nu este corect și nu cunosc niciun temei pentru el în Carte, în Sunna sau în cuvintele învățaților.

7. Dacă nu poate nici să facă semn cu capul, nici cu ochiul, se va ruga cu inima: va intenționa în inima sa plecăciunea, prosternarea, statul în picioare și șederea. Fiecărui om îi revine ceea ce a intenționat.

8. Bolnavul trebuie să împlinească fiecare rugăciune la timpul ei, atât cât poate, după cum s-a explicat mai sus. Nu îi este permis să o amâne dincolo de timpul ei.

9. Dacă împlinirea fiecărei rugăciuni la timpul ei îi este grea, poate reuni rugăciunile de ẓuhr și ʿaṣr, precum și pe cele de maghrib și ʿishāʾ, la timpul celei dintâi sau al celei de-a doua, după cum îi este mai ușor. Dacă dorește, aduce ʿaṣr la timpul lui ẓuhr sau amână ẓuhr la timpul lui ʿaṣr; și, dacă dorește, aduce ʿishāʾ la timpul lui maghrib sau amână maghrib la timpul lui ʿishāʾ.

Rugăciunea de fajr nu se reunește însă nici cu cea dinaintea ei, nici cu cea de după ea, fiindcă timpul ei este separat de al acestora.

A scris acestea cel sărac înaintea lui Allah Preaînaltul, Muḥammad aṣ-Ṣāliḥ al-ʿUthaymīn, la 14/1/1400 H.

Curățirea rituală și rugăciunea bolnavului

Regulile purificării și ale rugăciunii pentru cel bolnav: folosirea apei, tayammum, pozițiile rugăciunii și împlinirea ei potrivit puterii fiecăruia.